scâncetele mele de copil
Poeti
mă apropii de bătrâneţe şi tot ascund
sub haină
scâncetele de copil
Doamne, în urma tuturora mereu rămân!
melancolia şi golul
îmi sprijină
prea-plinul,
piedicile şi nehotărârea
în locul meu
hotărăsc,
deodată cu spaima
speranţa mă vizitează
un secol încă de-aş mai trăi
nu mi-ar ajunge vremea
să-mi plâng pe pământ,
până la capăt,
viaţa aceasta pe care
tocmai o pierd
sub haină
scâncetele de copil
Doamne, în urma tuturora mereu rămân!
melancolia şi golul
îmi sprijină
prea-plinul,
piedicile şi nehotărârea
în locul meu
hotărăsc,
deodată cu spaima
speranţa mă vizitează
un secol încă de-aş mai trăi
nu mi-ar ajunge vremea
să-mi plâng pe pământ,
până la capăt,
viaţa aceasta pe care
tocmai o pierd
Alte poezii de Dorin Popa
- » scâncetele mele de copil
- » la femei nu se mai duce
- » plimbare în Copou pe 15 ianuarie 1999
- » nu mai pot privi în ochii tăi
- » sub privirea ta
- » undeva, cîndva
- » prea lungul peregrinaj prin imperiul confuziei
- » cel văzut în ochii tăi
- » cînd o femeie pleacă
- » cînd femeia ta te părăseşte
- » versuri uitate printre butoaiele vechi
- » e prea tîrziu, iubito, ca să mă mai grăbesc
- » tentativă de înfăţişare
- » proem
- » poveste fără sfârşit
- » nimeni nu înţelege pe nimeni
- » înşurubarea la o comandă secretă, nebănuită
- » ce ţi-e scris
- » nesfârşită-i surparea
Doresti o mana de ajutor ? Sau doresti sa dai o mana de ajutor ?
Intra pe eInformativ.ro - Intreaba sau raspunde.



