Scrisoare
Poeti
...Ba mata eşti tip ridicol!
Eu n-am scris nici un articol
Întru apărarea Muzii,
Despre cel care
Pare
Că-mi faci treizeci de aluzii... Criticul pe care-aici
Îl ataci în versuri mici
Nu-i, desigur, măscărici,
Colibri sau licurici...
Însă nici
Bou sau vacă, precum zici. E profesor (onorabil),
Autor (interminabil),
Om politic (execrabil),
Critic (foarte vulnerabil,
Dar pasabil),
Preşedinte (incurabil). Când îşi laudă ciracii,
Îi compară cu toţi dracii.
Fără spirit diplomatic,
Cu-ale lui precepte
Drepte,
Are cioc, dar e simpatic. Cel pe care-n adevăr
L-am luat cândva-n răspăr
E un tip mai fistichiu.
Când îl iei în pripă,
Ţipă...
Lasă-mă să ţi-l descriu. Are-o mutră anodină
De frizer cu mandolină,
O privire clandestină,
Nas de parafină
Fină,
Şi la gură vaselină. Braţ rotund şi crupă plină,
Organism de gelatină,
Cu structură androgină, -
Iar la-nfăţişare
Pare
O statuie de slănină. Şi mai are... Ce mai are?
Când se duce la culcare
E de genul feminin,
Dar când scrie proză
Roză,
Iscăleşte masculin. În al Criticii domeniu
Orice Eu se crede geniu,
Dacă-i secondat de proşti...
Alte semnalmente?
Niente!
Trebuie să-l recunoşti. Deci scriind el prin reviste
Cronici impresioniste
Cu dantele împrejur,
Într-o zi şi-a zis că
Riscă
Să rămâie prea obscur. Cum avuse ţara pace,
El ieşi din carapace,
Şi cu pagini din război,
Dup-acel masacru
Sacru,
S-a vârât printre eroi. Ştiu, pe astfel de specimeni
Astăzi nu-i condamnă nimeni,
Au ajuns la apogeu.
Ei, dar ăsta să mă-nfrunte?...
Pun'te
Un moment în locul meu! Că mă ştie fiecare,
Sunt sfios ca fata mare
Şi blajin de obicei, -
Însă când mă apăr
Scapăr
Ca din cremene scântei! În cuptor îmi vâr colacii
Când s-arată vârcolacii.
Spada-mi gata de atac,
Luminoasă ca o dâră,
Vâră
Spaima-n orice vârcolac! Ce folos avui de-acolo?...
Cu săgeata lui Apollo
În zadar l-am săgetat,
Căci o epidermă
Fermă
Este greu de perforat... Nimeni pace nu-ţi dă dacă
Ai nevoie de dădacă.
Dragul meu, de-aceea zic
Că scriind sudalme
Calme
Nu poţi câştiga nimic. Ci, mai bine, - Muzei cale
Să-i deschizi cu muzicale
Rime, ca de obicei, -
Iar pe păr să-i scuturi
Fluturi
De imagini şi idei.
Eu n-am scris nici un articol
Întru apărarea Muzii,
Despre cel care
Pare
Că-mi faci treizeci de aluzii... Criticul pe care-aici
Îl ataci în versuri mici
Nu-i, desigur, măscărici,
Colibri sau licurici...
Însă nici
Bou sau vacă, precum zici. E profesor (onorabil),
Autor (interminabil),
Om politic (execrabil),
Critic (foarte vulnerabil,
Dar pasabil),
Preşedinte (incurabil). Când îşi laudă ciracii,
Îi compară cu toţi dracii.
Fără spirit diplomatic,
Cu-ale lui precepte
Drepte,
Are cioc, dar e simpatic. Cel pe care-n adevăr
L-am luat cândva-n răspăr
E un tip mai fistichiu.
Când îl iei în pripă,
Ţipă...
Lasă-mă să ţi-l descriu. Are-o mutră anodină
De frizer cu mandolină,
O privire clandestină,
Nas de parafină
Fină,
Şi la gură vaselină. Braţ rotund şi crupă plină,
Organism de gelatină,
Cu structură androgină, -
Iar la-nfăţişare
Pare
O statuie de slănină. Şi mai are... Ce mai are?
Când se duce la culcare
E de genul feminin,
Dar când scrie proză
Roză,
Iscăleşte masculin. În al Criticii domeniu
Orice Eu se crede geniu,
Dacă-i secondat de proşti...
Alte semnalmente?
Niente!
Trebuie să-l recunoşti. Deci scriind el prin reviste
Cronici impresioniste
Cu dantele împrejur,
Într-o zi şi-a zis că
Riscă
Să rămâie prea obscur. Cum avuse ţara pace,
El ieşi din carapace,
Şi cu pagini din război,
Dup-acel masacru
Sacru,
S-a vârât printre eroi. Ştiu, pe astfel de specimeni
Astăzi nu-i condamnă nimeni,
Au ajuns la apogeu.
Ei, dar ăsta să mă-nfrunte?...
Pun'te
Un moment în locul meu! Că mă ştie fiecare,
Sunt sfios ca fata mare
Şi blajin de obicei, -
Însă când mă apăr
Scapăr
Ca din cremene scântei! În cuptor îmi vâr colacii
Când s-arată vârcolacii.
Spada-mi gata de atac,
Luminoasă ca o dâră,
Vâră
Spaima-n orice vârcolac! Ce folos avui de-acolo?...
Cu săgeata lui Apollo
În zadar l-am săgetat,
Căci o epidermă
Fermă
Este greu de perforat... Nimeni pace nu-ţi dă dacă
Ai nevoie de dădacă.
Dragul meu, de-aceea zic
Că scriind sudalme
Calme
Nu poţi câştiga nimic. Ci, mai bine, - Muzei cale
Să-i deschizi cu muzicale
Rime, ca de obicei, -
Iar pe păr să-i scuturi
Fluturi
De imagini şi idei.
Alte poezii de George Toparceanu
- » Blesteme
- » Răspunsul cometei
- » Vara la tară...
- » Noapte de august
- » Mihai Viteazul si Turcii
- » Fabule mici pentru oameni mari
- » Fabule pentru copii
- » Romanţă în stil vechi
- » Din tren
- » Plouă
- » Zi de vară
- » Câţi ca voi!
- » Portret
- » Catrene improvizate
- » Eclipsă
- » 1908
- » Somnul
- » Furtuna
- » Ripostă
- » Scrisoare
- » Noiembrie
- » Octombrie
- » Gelozie
- » Populară
- » Un duel
- » La vânătoare
- » Aeroplanul
- » Balada unei stele mici
- » Balada călătorului
- » Expunere de motive
- » Toamna în parc
- » Călimara
- » Prefaţă
- » Epilog
- » Păinjiniş
- » Broaştele
- » Vecina
- » Pastel
- » În drum
- » Singuri
- » Noapte de iarnă
- » Noapte de toamnă
- » Manon şi des Grieux
- » Rapsodii de toamnă
- » Rapsodii de vară
- » Balada unui greier mic
- » Balada munţilor
- » Cântec
Doresti o mana de ajutor ? Sau doresti sa dai o mana de ajutor ?
Intra pe eInformativ.ro - Intreaba sau raspunde.



