Înecatul
Poeti
Fulger străin, desparte această piatră-adâncă;
Văi agere, tăiaţi-mi o zi ca un ochean!
Atlanticei sunt robul vibrat spre un mărgean,
Încununat cu alge, clădit în praf de stâncă, Un trunchi cu prăpădite crăci vechi, ce stau să pice,
Din care alte ramuri, armate-n şerpi lemnoşi,
Bat apele, din baia albastră să despice
Limbi verzi, şuierătoare, prin dinţii veninoşi.
Văi agere, tăiaţi-mi o zi ca un ochean!
Atlanticei sunt robul vibrat spre un mărgean,
Încununat cu alge, clădit în praf de stâncă, Un trunchi cu prăpădite crăci vechi, ce stau să pice,
Din care alte ramuri, armate-n şerpi lemnoşi,
Bat apele, din baia albastră să despice
Limbi verzi, şuierătoare, prin dinţii veninoşi.
Alte poezii de Ion Barbu
- » Umanizare
- » Încheiere
- » În memoriam
- » Isarlâk
- » Domnişoara Hus
- » Uvedenrode
- » Falduri
- » Înfăţişare
- » Paznicii
- » Ritmuri pentru nunţile necesare
- » Oul dogmatic
- » Riga Crypto si Lapona Enigel
- » Paralel romantic
- » Păunul
- » Edict
- » Desen pentru cort
- » Dioptrie
- » Suflet petrecut
- » Steaua imnului
- » Margini de seară
- » Secol
- » Mod
- » Aura
- » Legendă
- » Lemn sfânt
- » Poartă
- » Izbăvită ardere
- » Increat
- » Statură
- » Orbite
- » Înecatul
- » Grup
- » Timbru
- » [Din ceas, dedus...]
- » După melci
Doresti o mana de ajutor ? Sau doresti sa dai o mana de ajutor ?
Intra pe eInformativ.ro - Intreaba sau raspunde.



