Contemporan
Poeti
Nu mă-nspăimântă cerul, nici pământul;
Pe unul calc, pe celălalt îl străpung;
Sunt slab, sămânţa care-o suflă vântul
Pe stepele vieţii îndelung,
Dar el mă suflă unde vreau s-ajung! Chiar dacă eşti la infinit de mine,
Dar ştiu că eşti şi-Ţi cat Împărăţia,
Nu-mi mai trăiesc în van nimicnicia.
O, Doamne, sunt contemporan cu Tine
Şi sunt contemporan cu Veşnicia.
Pe unul calc, pe celălalt îl străpung;
Sunt slab, sămânţa care-o suflă vântul
Pe stepele vieţii îndelung,
Dar el mă suflă unde vreau s-ajung! Chiar dacă eşti la infinit de mine,
Dar ştiu că eşti şi-Ţi cat Împărăţia,
Nu-mi mai trăiesc în van nimicnicia.
O, Doamne, sunt contemporan cu Tine
Şi sunt contemporan cu Veşnicia.
Alte poezii de Vasile Voiculescu
- » CCXXXV
- » CCXXIX
- » CCXIII
- » CLXXXIII
- » CLXXIII
- » CLVIII
- » Vasile Voiculescu
- » Trec vremile
- » Ştiu, fără ca să pricep
- » Sunt culmi înfricoşate
- » Strofe pentru o fată
- » Stă sufletul fără iubire
- » Singurătatea
- » Poate
- » Nu te mira...
- » Noapte de martie
- » La poarta paradisului pierdut
- » În grădina Ghetsemani
- » Iubire îmbătrânită
- » Grai valah
- » Doamne
- » Despărţire
- » Dedicaţie
- » Contemporan
- » Amintirea
Doresti o mana de ajutor ? Sau doresti sa dai o mana de ajutor ?
Intra pe eInformativ.ro - Intreaba sau raspunde.



