Programa Limba si Literatura Romana clasa a-X-a



PROGRAMA ŞCOLARĂ PENTRU CLASA A X-A LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

NOTĂ DE PREZENTARE
Disciplina limba şi literatura română are un rol deosebit de important în formarea personalităţii elevilor, în formarea unor deprinderi şi abilităţi necesare „pentru a face faţă cerinţelor societăţii şi economiei bazate pe cunoaştere şi pentru a le facilita accesul post-şcolar la învăţarea pe toată durata vieţii“ (Memorandumul asupra învăţării permanente, 2002). Achiziţia, actualizarea continuă şi ridicarea nivelului de cunoaştere, a deprinderilor şi a competenţelor sunt considerate o condiţie preliminară pentru dezvoltarea tuturor cetăţenilor în vederea implicării acestora în societatea învăţării, de la cetăţenia activă la integrarea pe piaţa muncii (cf. European Report on Quality Indicators of Lifelong Learning - Fifteen Quality Indicators, 2002, Comisia europeană; Olivier de Schutter, Notis Nebessis, John Paterson, La gouvernance dans l’Union européenne, 2001).

În perioada învăţământului obligatoriu, elevii trebuie să-şi formeze în primul rând competenţele de comunicare, indispensabile în lumea contemporană, pentru orice tip de activitate profesională: să se exprime corect, clar şi coerent în limba maternă, să asculte, să înţeleagă şi să producă mesaje orale şi scrise, în diverse situaţii de comunicare.
Studiul limbii şi al literaturii române are, de asemenea, o contribuţie esenţială la formarea unei
personalităţi autonome a elevilor, capabile de discernământ şi de spirit critic, apte să-şi argumenteze propriile opţiuni, dotate cu sensibilitate estetică, având conştiinţa propriei identităţi culturale şi manifestând interes pentru varietatea formelor de expresie artistică.
Finalităţile disciplinei se reflectă nemijlocit în competenţele generale şi în setul de valori şi de
atitudini enunţate în prezenta programă, din care derivă întreaga structură curriculară (competenţe specifice, conţinuturi ale învăţării, sugestii metodologice). Aceste finalităţi îşi găsesc corespondent, în principal, în domeniul Comunicare în limba maternă, aşa cum apare acesta definit în documentele Uniunii Europene (Anexa 2 a Memorandumului), cât şi în competenţele transversale, menţionate în acelaşi document, din domeniile Cultură antreprenorială, Sensibilizare la cultură, Competenţe civice şi de relaţionare interpersonală, A învăţa să înveţi.

Paradigma programelor de limba şi literatura română (pentru gimnaziu şi pentru învăţământul liceal) este una comunicativ-funcţională. Aceasta presupune studiul integrat al limbii, al comunicării şi al textului literar. Principiile actualului model sunt:
• urmărirea unui set unitar şi coerent de finalităţi ale studiului disciplinei pe parcursul întregii şcolarităţi obligatorii;
• adoptarea unui model didactic coerent, în cadrul căruia să apară evidentă deplasarea accentului de pe simpla achiziţionare de cunoştinţe pe formarea de competenţe şi atitudini, cu valenţe ulterioare de actualizare şi de extindere;
• diversificarea strategiilor, a ofertelor şi a situaţiilor de învăţare şi adaptarea acestora la grupul-ţintă;
• asigurarea caracterului flexibil şi actual al studierii limbii române, prin conectarea sa la realităţile vieţii cotidiene;
• echilibrarea ponderii acordate în studiu variantei scrise şi celei orale;
• îmbinarea echilibrată a proceselor de receptare şi a proceselor de producere a mesajului;
• adoptarea unei perspective consecvent comunicative, în cadrul căreia accentul să fie plasat pe aspectele concrete ale utilizării limbii.

Domeniile în care vor fi contextualizate activităţile de învăţare pentru studierea limbii şi a literaturii române în clasa a X-a sunt: (a) limbă şi comunicare; (b) literatură.
Potrivit planurilor-cadru de învăţământ în vigoare, aprobate prin ordin al ministrului Educaţiei,
Cercetării şi Tineretului nr. 5723 / 23.12.2003, la clasa a X-a, disciplinei limba şi literatura română îi sunt alocate trei ore pe săptămână în trunchiul comun, la toate profilurile şi specializările.
În afara trunchiului comun, următoarele profiluri şi specializări au alocată câte o oră pe săptămână în curriculum diferenţiat (CD): filiera teoretică – profilurile real şi umanist; filiera vocaţională – profilurile militar (M.A.I.), pedagogic şi artistic (specializarea arta actorului).
 
Prezentul document oferă două tipuri de curriculum diferenţiat:
CD de tip A, ale cărui conţinuturi sunt marcate în programă prin semnul **, destinat
specializărilor din cadrul filierei teoretice – profil real, specializărilor din cadrul filierei
vocaţionale – profil pedagogic, precum şi profilului militar (M.A.I).
• CD de tip B, ale cărui conţinuturi sunt marcate în programă prin semnul *, destinat
specializărilor din cadrul filierei teoretice – profil umanist şi specializării arta actorului din
cadrul filierei vocaţionale – profil artistic.

Structura programei pentru clasa a X-a este următoarea:
• Competenţe generale;
• Valori şi atitudini;
• Competenţe specifice şi conţinuturi asociate acestora;
• Recomandări privind conţinuturile învăţării;
• Sugestii metodologice.

Programa pentru clasa a X-a vizează consolidarea aceloraşi competenţe generale, valori şi
atitudini menţionate în programa pentru clasa a IX-a, dar dezvoltă, în plus, competenţe specifice noi. Ca atare, programa este structurată pe aceleaşi domenii de conţinut: limbă şi comunicare şi literatură. În primul domeniu, vor fi consolidate şi extinse cunoştinţele şi deprinderile de exprimare orală şi scrisă şi de receptare a mesajelor orale şi scrise. Cel de-al doilea domeniu cuprinde următoarele module: receptarea textului literar şi literatură şi alte arte.


COMPETENŢE GENERALE
1.

Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi în producerea

mesajelor, în diferite situaţii de comunicare
2. Folosirea modalităţilor de analiză tematică, structurală şi stilistică în receptarea
diferitelor texte literare şi nonliterare
3. Argumentarea scrisă şi orală a unor opinii în diverse situaţii de comunicare

VALORI ŞI ATITUDINI
• Cultivarea interesului pentru lectură, a plăcerii de a citi şi a gustului estetic în
domeniul literaturii
• Stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice în raport cu diversele mesaje
receptate
• Formarea unor reprezentări culturale privind evoluţia şi valorile literaturii române
• Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de comunicare şi a încrederii în propriile
abilităţi de comunicare
• Abordarea flexibilă şi tolerantă a opiniilor şi a argumentelor celorlalţi
• Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de limba română şi recunoaşterea rolului acesteia în dezvoltarea personală şi pentru îmbogăţirea orizontului cultural
• Dezvoltarea interesului pentru comunicarea interculturală

COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI
1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi în producerea mesajelor în diferite situaţii de comunicare

Conţinuturi / Competenţe specifice
1.1. Identificarea particularităţilor şi a funcţiilor stilistice ale limbii în receptarea diferitelor tipuri de texte
Trunchi comun:
- limbaj standard, limbaj literar, limbaj colocvial, limbaj popular, limbaj regional, limbaj arhaic;
argou, jargon;
- expresivitatea în limbajul comun şi în limbajul poetic.
CD tip A*:
- valori stilistice ale unor categorii morfosintactice.
CD tip B**:
- valori stilistice ale unor categorii morfosintactice.

1.2. Receptarea adecvată a sensului / sensurilor unui mesaj transmis prin diferite tipuri de texte orale sau scrise
Trunchi comun:
- sens denotativ şi sensuri conotative;
- cunoaşterea sensului corect al cuvintelor (în special al neologismelor);
- elemente care înlesnesc sau perturbă receptarea (canalul, codul, contextul);
- mesaje din domeniul audiovizualului.
CD tip A*:
- citirea graficelor, a schemelor sau a tabelelor sinoptice, a altor documente specifice domeniului de specializare.
CD tip B**:
- calităţile generale şi particulare ale stilului: claritate, proprietate, concizie, precizie, puritate, corectitudine, variaţie stilistică, simetrie, naturaleţe, cursivitate, eufonie.

1.3. Folosirea adecvată a strategiilor şi a regulilor de exprimare orală în monolog şi în dialog
Trunchi comun:
- diverse tipuri de monolog şi dialog pe teme de interes curent sau pornind de la textele literare studiate;
- dezbatere, interviu de angajare;
- elemente verbale, nonverbale şi paraverbale;
- stilurile funcţionale adecvate situaţiei de comunicare.

1.4. Redactarea unor compoziţii despre textele studiate şi alcătuirea unor texte funcţionale sau a unor proiecte
Trunchi comun:
- analiză, comentariu, eseu structurat şi eseu liber;
- cerere, proces-verbal, curriculum vitae, scrisoare de intenţie, scrisoare în format electronic (e-mail);
- proiecte (planificarea activităţii, munca în echipă şi atribuţii asumate, prezentarea proiectului, finalităţi, modalităţi de evaluare a proiectului)
- documente specifice domeniului de specializare (de exemplu, referate ştiinţifice, procesverbal
etc.).
- sinteză, paralelă;
- tipuri de frazare în funcţie de tipul de text (concizie, prolixitate, organizarea discursului prin
parataxă sau prin hipotaxă etc.).
*Curriculum diferenţiat A (CD tip A) se adresează specializărilor din cadrul liceului teoretic,profil real; filierei vocaţionale – profil pedagogic, profil militar (M.A.I.) şi profil teologic.
**Curiculum diferenţiat B (CD tip B) se adresează specializărilor din cadrul liceului teoretic – profil umanist şi specializării arta actorului din cadrul liceului vocaţional – profil artistic.

1.5. Utilizarea, în exprimarea proprie, a normelor ortografice, ortoepice, de punctuaţie,
morfosintactice şi folosirea adecvată a unităţilor lexicosemantice, compatibile cu situaţia de comunicare
- folosirea adecvată a cuvintelor în context;
- folosirea corectă a formelor flexionare;
- utilizarea corectă a elementelor de relaţie;
- utilizarea variantelor lexicale literare;
- utilizarea corectă a unităţilor frazeologice;
- etimologia populară, hipercorectitudinea;
- pronunţare corectă (pronunţii hipercorecte).
- scrierea şi pronunţarea corectă a numelor proprii şi a neologismelor specifice domeniului de
specializare
- folosirea adecvată a neologismelor în context
2. Folosirea instrumentelor de analiză tematică, structurală şi stilistică în receptarea diferitelor texte literare şi nonliterare
 
2.1. Analiza principalelor componente de structură, de compoziţie şi de limbaj specifice
textului narativ
- particularităţi ale construcţiei subiectului în textele narative studiate;
- particularităţi ale compoziţiei în textele narative studiate (incipit, final, episoade /
secvenţe narative, tehnici narative);
- construcţia personajelor;
- modalităţi de caracterizare a personajului; tipuri de personaje;
- instanţele comunicării în textul narativ;
- tipuri de perspectivă narativă;
- specii epice: basm cult, nuvelă, roman;
- registre stilistice, limbajul personajelor, limbajul naratorului;
- stilul direct, stilul indirect, stilul indirect liber;
- momente ale evoluţiei prozei în literatura română.
- specii epice (în plus faţă de cele menţionate la conţinuturile de trunchi comun):
povestirea;
- formule narative: povestirea în ramă, povestirea în povestire
 
2.2. Identificarea şi analiza principalelor componente de structură şi de limbaj specifice
textului dramatic
- particularităţi ale construcţiei subiectului în textul dramatic;
- particularităţi ale compoziţiei textului dramatic;
- modalităţi de caracterizare a personajelor;
- registre stilistice, limbajul personajelor, notaţiile autorului;
- specii dramatice: comedia; - momente ale evoluţiei dramaturgiei (creaţie dramatică şi
spectacol) în cultura română.
- specii dramatice (în plus faţă de cea prevăzută pentru trunchiul comun):
drama - specii dramatice (în plus faţă de cea prevăzută pentru trunchiul comun):drama

2.3. Identificarea şi analiza elementelor de compoziţie şi de limbaj în textul poetic
- titlu, incipit, relaţii de opoziţie şi de simetrie, elemente de recurenţă (motiv poetic, laitmotiv);
- figuri semantice (tropi);
- elemente de prozodie;
- poezie epică, poezie lirică instanţele comunicării în textul poetic;
- momente ale evoluţiei poeziei în literatura română.
- lirism obiectiv şi lirism subiectiv
2.4. Folosirea unor modalităţi diverse de înţelegere şi de interpretare a textelor
literare studiate
- temă şi viziune despre lume;
- sensuri multiple ale textelor literare.

3. Argumentarea în scris sau oral a unor opinii în diverse situaţii de comunicare

3.1. Identificarea structurilor argumentative în vederea sesizării logicii şi a coerenţei mesajului
- structuri şi tehnici argumentative în texte literare şi nonliterare, scrise sau orale (consolidare);
- logica şi coerenţa textului.
- structuri argumentative în texte nonliterare specifice domeniului de specializare.

3.2. Compararea unor argumente diferite pentru formularea judecăţilor proprii
- interpretări şi judecăţi de valoare exprimate în critica şi în istoria literară, în cronici de
spectacol.
- momente ale evoluţiei criticii literare în cultura română;
- dosarul critic.

3.3. Elaborarea unei argumentări orale sau scrise pe baza textelor studiate
- tehnici de argumentare;
- verbe evaluative, adverbe de mod / predicative ca mărci ale subiectivităţii evaluative; cuvinte cu rol argumentativ;structuri sintactice în argumentare;
- tipuri de texte: eseu, comentariu, analiză.
- argumentări orale şi scrise uzuale în domeniul de specializare.

RECOMANDĂRI PRIVIND CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII
Conţinuturile învăţării sunt grupate în două domenii:
 I. Literatură şi
II. Limbă şi comunicare.
Pentru domeniul Literatură, programa clasei a X-a urmăreşte aprofundarea studiului privind principalele tipuri de texte literare; noţiunile şi tehnicile de analiză şi de interpretare menite să înlesnească receptarea textelor epice, dramatice şi lirice, în proză sau în versuri; repere de ordin istoric, care să ajute la formarea unei viziuni de ansamblu asupra valorilor şi evoluţiei literaturii române.
Modul de prezentare a conţinuturilor permite profesorilor şi autorilor de manuale să caute soluţiile optime pentru organizarea parcursului didactic (modalitatea de corelare a onţinuturilor, ordinea abordării acestora, structurarea unităţilor didactice).

În clasa a X-a se vor studia minimum 12 texte literare la profilurile şi specializările cu 3 ore pe săptămână / minimum *13 texte literare la profilurile care au curriculum diferenţiat de tip A şi minimum **14 texte literare la profilul umanist, care are curriculum diferenţiat de tip B. La acestea, se adaugă studiul integral sau fragmentar al unor texte ilustrative pentru recenzie / cronică literară (1 text), eseu sau studiu critic (1 text) şi cronică de spectacol (1 text), alte texte nonliterare specifice domeniului de specializare (*3 texte).
Profesorii (şi autorii de manuale) vor alege textele pe care le consideră potrivite cerinţelor formulate.
În alegerea textelor, se va ţine seama, în plus faţă de criteriile indicate la fiecare listă minimală, de următoarele criterii generale: accesibilitate în raport cu nivelul dezvoltării intelectuale şi de cultură generală a elevilor; atractivitate; valoare; varietatea autorilor selectaţi; volumul de lecturi propuse pe parcursul întregului an şcolar în raport cu timpul disponibil.
Cel puţin jumătate dintre textele selectate vor aparţine autorilor canonici din următoarea listă: Mihai Eminescu, Ion Creangă, I. L. Caragiale, Titu Maiorescu, Ioan Slavici, G. Bacovia, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Ion Barbu, Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, G. Călinescu, E. Lovinescu, Marin Preda, Nichita Stănescu, Marin Sorescu. Profesorii (autorii de manuale) pot alege şi alţi autori, ale căror texte ilustrează
în mod adecvat şi relevant cerinţele programei.
Este bine să se acorde atenţie, în măsura posibilităţilor, studiului unor texte integrale. Evident, lucrul acesta nu exclude recursul la texte fragmentare, mai ales în cazul speciilor literare de mari dimensiuni (nuvelă, roman etc.).
Profesorii pot să lărgească numărul de texte propuse pentru studiu sau să recurgă la lecturi suplimentare în corelaţie cu tipurile de texte studiate. Pentru ilustrare, pot fi recomandate şi scrieri din literatura universală în traducere românească.

I. LITERATURĂ
1. Receptarea textelor literare
1.1. Lectura textelor literare

A. Lectura prozei narative: înţelegere şi interpretare
• Proză scurtă - cel puţin 2/**3 texte: un basm cult, o nuvelă, **o povestire.
• Roman - 3 texte, reprezentative pentru aspectele esenţiale ale genului şi ale evoluţiei acestuia:
acţiune şi personaje; perspectivă narativă; tehnici narative, stil, expresivitate.
• Evoluţia prozei în literatura română: repere istorice şi actualitate.
 
B. Lectura poeziei
• Se vor studia minimum 6 texte poetice, care să ilustreze aspecte specifice şi diferite ale genului şi ale evoluţiei acestuia: poezie epică, poezie lirică; instanţele comunicării în textele poetice; sugestie şi ambiguitate; diversitate prozodică etc.
• Evoluţia poeziei în literatura română: repere istorice şi actualitate.

1.2. Confruntarea cu receptarea de către ceilalţi a textelor literare
A. Discutarea textului literar
• Argumentarea interpretărilor şi a judecăţilor de valoare

B. Utilizarea judecăţilor de valoare ale criticii literare
• Recenzia / cronica literară; eseul / studiul critic

C. **Receptări diferite ale aceleiaşi opere literare de-a lungul timpului
• **Dosarul critic
• **Evoluţia criticii literare în cultura română: repere istorice şi actualitate
Studiul textelor critice se va face prin raportare la operele literare la care se referă acestea.

2. Literatură şi alte arte
2.1. Textul dramatic şi arta spectacolului
• Lectura unui text dramatic / a două texte dramatice (*CD de tip A şi **CD de tip B) şi
familiarizarea elevilor cu arta spectacolului. În acest scop, profesorii pot să vizioneze împreună cu elevii spectacole de teatru, pot folosi înregistrări video ale unor spectacole sau înregistrări audio ale unor dramatizări radiofonice, fotografii din spectacole sau pot realiza împreună cu elevii dramatizări ale piesei citite, astfel încât aceştia să înţeleagă elementele specifice artei spectacolului şi relaţia dintre textul dramatic şi punerea lui în scenă.
• Cronica de spectacol, discutată în relaţie cu textul dramatic şi punerea în scenă a acestuia.
• Evoluţia dramaturgiei (creaţie dramatică şi spectacol) în cultura română: repere istorice şi actualitate.

II. LIMBĂ ŞI COMUNICARE
Studiul limbii române se axează pe două coordonate:
(a) normativă şi
(b) funcţională
, având ca obiectiv formarea la elevi a deprinderilor de a folosi limba română corect, adecvat şi eficient în producerea şi în receptarea textelor orale şi scrise.
Abordarea conţinuturilor propuse se face fie în ordinea aleasă de autorii de manuale, fie în funcţie de opţiunea profesorilor, prin integrarea acestora în segmentul care le asigură eficienţă didactică. Se recomandă pentru studiul limbii folosirea textelor-suport selectate pentru domeniul „Literatură“, ca şi stabilirea de corelaţii între diverse discipline, având ca obiect folosirea limbajului (retorică, stilistică, pragmatică etc.).

Prezenţa unui anumit element de conţinut din programă nu impune existenţa unei lecţii cu acelaşi titlu în manual. Se recomandă abordarea conţinuturilor prin modalităţile care permit înţelegerea fenomenului respectiv: exerciţii, exemplificări, explicaţii succinte etc. Aspectele teoretice vor fi reduse la strictul necesar, în favoarea aplicaţiilor practice.

1. Producerea mesajelor orale şi scrise
1.1. Exprimarea orală
A. Dialogul
- dezbaterea; interviul (interviul publicistic, interviul de angajare);
- actualizarea regulilor, a tehnicilor şi a structurii dialogului.

B. Monologul
- monolog argumentativ;
- actualizarea regulilor, a tehnicilor şi a structurii monologului.

C. Evaluarea discursului oral, în funcţie de următoarele repere:
- conţinutul discursului (adecvarea la tema expunerii, a dialogului; pertinenţa intervenţiilor,
claritatea ideilor, înlănţuirea logică a acestora);
- componenta verbală (utilizarea corectă a aspectelor de ordin fonetic, lexical şi de sintaxă a propoziţiei şi a frazei; utilizarea adecvată a regulilor şi procedeelor care asigură organizarea generală a unui text: legătura între fraze, coerenţa între părţi, structura textuală dialogală sau argumentativă, utilizarea regulilor şi procedeelor care determină folosirea limbii în context: utilizarea registrelor limbii, a normelor de interacţiune verbală, adaptarea la parametrii situaţiei de comunicare etc.);
- componenta nonverbală (privire, atitudini corporale, mişcări, gesturi, expresia feţei; poziţia locutorilor etc.) şi componenta paraverbală (vocea: calitate, debit, inflexiuni, intonaţie, pauze etc.).

1.2. Exprimarea scrisă
Elevii vor redacta următoarele tipuri de texte:
- rezumat, caracterizare de personaj, eseu structurat şi eseu liber (actualizare), comentariu, analiză,
**sinteză, **paralelă;
- cerere, proces-verbal, curriculum vitae, scrisoare de intenţie, scrisoare în format electronic, *alte
texte specifice domeniului de specializare;
- proiecte.

1.3. Niveluri de constituire a mesajului în comunicarea orală şi scrisă
• fonetic, ortografic şi de punctuaţie
- pronunţarea corectă (pronunţarea şi scrierea corectă a numelor proprii, evitarea pronunţiilor
hipercorecte);
- pronunţarea nuanţată (ton, pauză, intonaţie);
- norme ortografice şi de punctuaţie;
• morfosintactic
- folosirea corectă a formelor flexionare (forme flexionare ale verbului, adjective fără grade de
comparaţie, numerale etc.);
- utilizarea corectă a elementelor de relaţie (prepoziţii, conjuncţii, pronume relative etc.);
• lexico-semantic
- utilizarea corectă şi adecvată a sensurilor pe care le au cuvintele în context (mai ales neologismele);
- utilizarea variantelor lexicale literare;
- utilizarea corectă a unităţilor frazeologice;
- etimologia populară, hipercorectitudinea;
- sens denotativ, sensuri conotative;
• stilistico-textual
- stilurile funcţionale adecvate situaţiei de comunicare;
- limbaj standard, limbaj literar, limbaj colocvial, limbaj popular, limbaj regional, limbaj arhaic;
argou, jargon;
- stil direct şi stil indirect, stil indirect liber;
- **calităţile generale şi particulare ale stilului: claritate, proprietate, precizie, puritate,
corectitudine, variaţie stilistică, simetrie, naturaleţe, cursivitate, eufonie;
- **tipuri de frazare în funcţie de tipul de text (concizie, prolixitate, organizarea discursului prin
parataxă sau prin hipotaxă etc.);
• nonverbal şi paraverbal
- rolul elementelor nonverbale şi paraverbale în comunicarea orală: privire, gestică, mimică, spaţiul dintre persoanele care comunică, tonalitate, ritmul vorbirii etc
.
2. Receptarea diverselor tipuri de mesaje
- informaţia verbală în domeniul audio-vizual (ştiri radio, ştiri TV);
- factori care înlesnesc sau perturbă receptarea (codul, canalul, contextul).

2.1. Niveluri ale receptării
• fonetic, ortografic şi de punctuaţie
- dificultăţi de înţelegere a mesajului cauzate de forme incorecte de pronunţare;
- rolul semnelor ortografice şi de punctuaţie în înţelegerea mesajelor scrise;
Conţinuturile menţionate mai jos se abordează în raport cu textele studiate, cu accent asupra
interpretării semnificaţiilor acestora.
• morfosintactic
- ambiguităţi morfosintactice care îngreunează înţelegerea mesajului;
- *, ** valori stilistice ale unor categorii morfosintactice;
• lexico-semantic
- înţelegerea sensului cuvintelor în context;
- câmpurile semantice şi rolul acestora în interpretarea mesajelor scrise şi orale;
• stilistico-textual
- rolul figurilor de stil şi al procedeelor artistice;
- rolul elementelor arhaice şi regionale în receptarea mesajelor;
- receptarea în funcţie de tipurile de texte (ficţionale şi nonficţionale);
- receptarea în raport cu genurile şi speciile literare în care se încadrează textele respective;
- interpretarea semnificaţiilor textelor studiate;
- tipuri de texte şi structura acestora: textul narativ, textul poetic, textul dramatic; diverse texte de tip funcţional; textul argumentativ;
• nonverbal şi paraverbal
- influenţa elementelor nonverbale şi paraverbale asupra înţelegerii mesajului oral.

SUGESTII METODOLOGICE
• Orientarea studiului către elev. Profesorii vor lua ca reper nevoile reale ale elevilor, adaptându-şi demersurile didactice în funcţie de acestea. Finalităţile disciplinei se realizează eficient prin centrarea pe procesul învăţării, pe activitatea elevului. De aici, necesitatea de a pune accent pe activităţile didactice de tip formativ şi performativ, care presupun implicare şi interacţiune în rezolvarea unor sarcini de învăţare concrete. În activitatea la clasă, profesorii vor respecta programa şcolară şi vor folosi manualele ca instrumente de lucru flexibile şi adaptabile nevoilor concrete ale grupului de elevi cu care lucrează.
Profesorii au libertatea de a selecta atât metodele pe care le consideră cele mai adecvate pentru atingerea finalităţilor vizate, cât şi temele şi textele pentru studiu. Opţiunea pentru selectarea temelor şi a textelor se poate face şi pe baza unor chestionare de evaluare a capacitaţilor şi a intereselor de studiu ale elevilor din clasă.

• Caracterul funcţional, practic, aplicativ al predării-învăţării. Având în vedere că programa are la bază competenţele generale şi cele specifice, conţinuturile sunt mijloace de realizare a finalităţilor disciplinei. În ceea ce priveşte producerea de mesaje scrise şi orale se vizează competenţe procedurale care să poată fi transferate în contexte variate (rezumare, analiză, comparare, argumentare, descriere etc.). Textele ficţionale şi nonficţionale vor fi folosite ca mijloace pentru formarea deprinderilor de receptare, care să fie aplicate adecvat şi la lectura altor texte de acelaşi tip. Pentru sugestii şi exemple de activităţi de învăţare, se
va consulta volumul Ghid metodologic. Aria curriculară Limbă şi comunicare, liceu, Bucureşti, Editura Aramis, 2002, elaborat de Consiliul Naţional pentru Curriculum.

• Diversificarea metodelor şi instrumentelor de evaluare. O eficienţă sporită a învăţării poate fi asigurată şi prin diversificarea tipurilor de evaluare aplicate în procesul didactic. Este recomandabil ca profesorii să folosească în mod adecvat scopurilor educaţionale toate tipurile de evaluare: evaluare iniţială, evaluare continuă şi evaluare sumativă; evaluare de proces, de produs şi de progres. De asemenea, pentru a-i motiva pe elevi, se vor folosi metode şi instrumente complementare de evaluare: observarea sistematică a comportamentului elevilor, investigaţia, referatul, proiectul, portofoliul, autoevaluarea. Pentru exemple şi sugestii, se va consulta volumul Ghid de evaluare. Limba şi literatura română, Bucureşti, Editura Aramis,
2001, elaborat de Serviciul Naţional de Evaluare şi Examinare.


Taguri: liceu , programa , cls-X-a , romana , clasa a-X-a

Titluri asemanatoare


Poezii