Vocabularul: Schimbarea valorii gramaticale. Conversiunea cuvintelor
SCHIMBAREA VALORII GRAMATICALE sau CONVERSIUNEA este un mijloc intern de îmbogăţire a vocabularului care constă în formarea unui cuvânt nou prin trecerea de la o parte de vorbire la alta.
1. Substantivul îşi poate schimba valoarea morfologică în:
a) adverb: -
Toamna aceasta a fost ploioasă. - substantiv
Toamna se coc fructele. - adverb
b) adjectiv:
"Zoe, fii bărbată!"
2. Adjectivul îşi poate schimba valoarea morfologică în:
a) substantiv - prin articulare cu articol hotărât, nehotărât sau demonstrativ:
Frumosuldin natură este impresionant. - substantiv
El este un binevoitor. - substantiv
Cel harnic învaţă zilnic. - substantiv
b) adverb - când determină un verb (nu un verb copulativ personal):
El scrie frumos. - adverb
Este frumos să-i ajuţi pe ceilalţi. - adverb
3. Pronumele personal îşi poate schimba valoarea morfologică în:
a) substantiv - pronumele personal de persoana I, singular, în nominativ poate deveni substantiv prin articulare cu articol hotărât:
Fiecare îşi are eul său. – substantiv
b) pronume reflexive - pronumele personal de persoanele I ÅŸi a Ii-a, singular ÅŸi plural la dativ ÅŸi acuzativ, forme neaccentuate:
Ea mă ceartă. - pronume personal
Eu mă duc. - pronume reflexiv
4. Unele pronume nehotărâte, negative sau reflexive pot deveni prin articulare substantive:
Este la mijloc un ceva.
El a ajuns un nimic, (un nimeni)
Şi-a zis în sinea lui.
5. Pronumele posesive, demonstrative, nehotărâte, interogative, relative, negative şi de întărire
îşi schimbă valoarea morfologică în adjective pronominale:
Cărţile mele sunt acolo. - adj.pron.posesiv
Poeziile acestea sunt interesante. - adj.pron. demonstrativ
Fiecare copil învaţă zilnic. - adj.pron. nehotărât
Ce, poezie reciţi? - adj.pron.interogativ
Spune-mi / ce poezie reciţi. - adj.pron.relativ
Niciun elev nu lipseşte astăzi. - adj. pron. negativ
El însuşi a scris această poezie. - adj. pron. de întărire
6. Numeralul îşi poate schimba valoarea morfologică în substantiv, prin articulare:
Am luat un zece la istorie. Treiul n-a fost trecut în catalog.
7. Verbul îşi poate schimba valoarea morfologică în:
a) substantiv Mersul pe jos este sănătos.
b) adjectiv - din participiu şi gerunziu acordat; Poezia recitată era foarte lungă. Se vedeau coşurile fumegânde.
c) adverb - din participiu; Vorbeşte răstit.
8. Adverbul poate deveni:
a) substantiv - prin articulare sau alăturarea unui adjectiv Binele făcut aduce alt bine.
b) prepoziţie cu regim de genitiv El priveşte înainte. - adverb Am sosit la şcoală înaintea colegilor mei. - prepoziţie
c) adjectiv Tata era un bărbat bine.
9. Unele interjecţii pot deveni substantive: Are un of. I-am ascultat oful.
Titluri asemanatoare
- Vocabularul limbii romane: componentele si masa vocabularului
- Derivarea cuvintelor: derivarea cu prefixe, derivarea cu sufixe, derivarea parasintetica
- Scrierea cu literă mica/literă mare a unor cuvinte. Scrierea cuvintelor compuse
- Cuvantul: Sensul cuvintelor in context. Sensul propriu si sensul figurat
Gimnaziu
Categorii
Liceu
Autori
Poezii
-
Melancolie - Daniel Branzai
De-afara, picuri mari si grei Din ploaia ce-anceput de-aseara, S-au strecurat in ochii mei Si sufletul mi-l infioara. -...
-
Cânt - Magda Isanos
Cint ca privighetorile oarbe. Nu stiu, eu sorb cintecul sau el ma soarbe. Atit de sus ne-naltam citeodata... Sufletu-mi ...
-
Apa Bârsei - Dimitrie Bolintineanu
Ca un fluviu d-aur, splendidă lumină, Peste patru taberi, varsă luna plină. Turcii şi tătarii somnului se dau; Ung...
Poeti
Cautari pe site
derivate para sintetic , problematica harap alb , Familie de cuvinte copac , Propozi ie cu cuv abur la figurat , sens figurat camera , Alb familie lexicala , Omonime par iale , Scrie trei cuvinte din familia lexicala a cuvantului a consuma , Moara cu noroc , Familia lexical a cuv ntului film , caracterizarea lui vlad tepes din tiganiada cu texte din opera , momentele subiectului texului gandacelul de emil garleanu emil ga , momentele subiectului textului gandacelul de emil garleanu , Limba , De analizat cuvinte , Familia lexical cer , Familia lexialcala a cuv ntului prieten ,