Rondelul coroanelor nepieritoare de Alexandru Macedonski



Coroane-n veci nepieritoare
Dintre frunzisurile mari
Ale batranilor stejari:
Mi-asterne umbra sub picioare. Ducandu-mi pasii solitari,
Pe sub padurea cantatoare,
Coroane-n veci nepieritoare
Simt în frunzisurile mari. Aleea e-n apus de soare.-
Se urca flacari tot mai tari,
Si se rasfrang, schinteietoare,
Printre copacii seculari,
Coroane-n veci nepieritoare.


Alte poezii de Alexandru Macedonski





Poezii

  • Cât de maret e Dumnezeu! - Costache Ioanid

    Cat de maret e Dumnezeu! Vad marea cu talazuri grele, ma-nalt pe muntii de bazalt si-mi zboara gandul printre stele, tot...

  • Alb - George Bacovia

    Orchestra începu cu-o indignare gratioasă. Salonul alb visa cu roze albe -- Un vals de voaluri albe ... Spatiu, infini...

  • Melancolie - Daniel Branzai

    De-afara, picuri mari si grei Din ploaia ce-anceput de-aseara, S-au strecurat in ochii mei Si sufletul mi-l infioara. -...