Argint fals de Dan Galbina



Te auzeam cum cresti copila
si te chema oglinda desfrînata
să fugi ca ochiul prin pupila
sau ca femeia dintr-o fata. Dar te tineam captiva-n ochiul meu
asa cum marea pe albastrul tine
cum tine trei pe Dumnezeu...
si parca nu stiam pe cine tocmai zidea la mine-n piept
cel mare cel viteaz cel drept.


Alte poezii de Dan Galbina





Poezii

  • După melci - Ion Barbu

    Dintr-atatia frati mai mari: Unii morti, Altii plugari Dintr-atatia frati mai mici: Prunci de treaba, Scunzi, peltici, ...

  • Alb - George Bacovia

    Orchestra începu cu-o indignare gratioasă. Salonul alb visa cu roze albe -- Un vals de voaluri albe ... Spatiu, infini...

  • Romanţa cheii - Ion Minulescu

    Cheia ce mi-ai dat aseară - Cheia de la poarta verde - Am pierdut-o chiar aseară!... Dar ce cheie nu se pierde? Cheia ...