Argint fals de Dan Galbina



Te auzeam cum cresti copila
si te chema oglinda desfrînata
să fugi ca ochiul prin pupila
sau ca femeia dintr-o fata. Dar te tineam captiva-n ochiul meu
asa cum marea pe albastrul tine
cum tine trei pe Dumnezeu...
si parca nu stiam pe cine tocmai zidea la mine-n piept
cel mare cel viteaz cel drept.


Alte poezii de Dan Galbina





Poezii

  • Interior - Iulian Boldea

    vaza de sticlă mată pe care neliniştile se depun ca un strat de praf sidefiu bibelouri cu sufletul trist lângă iriz...

  • Afla - Lucian Avramescu

    poti sa apari in ferestre goala tinand discursuri interminabile despre tehnologia dragostei poti sa masori in rochie de...

  • Amintirea - Vasile Voiculescu

    Cum s-a trecut, plăpândă, amintirea Iubirii noastre, tocmai ca o floare Ce-ntr-un pahar îşi plânge strălucirea Ui...