Ascensiune de Daniel Branzai



Gemem dupa vesnicie
Inotind prin clipe moarte;
Biruind vremelnicie
Noi privim spre mai departe. Ca un far veghind in zare,
Azi ne cheama tara sfinta
Si, scapind de la pierzare,
Ne-ndreptam spre cei ce cinta. Melodia mintuirii,
Din pacatul ce destrama,
Ca o cale a sfintirii,
Ne ridica si ne cheama. Am pornit spre nemurire
Si urcam prin poarta strimta
Iulie 1995 - Bord CAM in Canada



Alte poezii de Daniel Branzai





Poezii

  • Romanţa cheii - Ion Minulescu

    Cheia ce mi-ai dat aseară - Cheia de la poarta verde - Am pierdut-o chiar aseară!... Dar ce cheie nu se pierde? Cheia ...

  • Cânt - Magda Isanos

    Cint ca privighetorile oarbe. Nu stiu, eu sorb cintecul sau el ma soarbe. Atit de sus ne-naltam citeodata... Sufletu-mi ...

  • Cântec - George Toparceanu

    Frumoasă eşti, pădurea mea, Când umbra-i încă rară Şi printre crengi adie-abia Un vânt de primăvară... Când...