Chemare de Daniel Branzai



Rasuna clopotul tariilor in dunga.
E zi de bocet si de plins amar,
Stau muntii muti si cerul sta sa plinga
Christos, divinul, moare pe Calvar. Multimea sta-mpietrita la o parte,
Pamintul se cutremura uimit,
Dintre tilhari, Isus si-nalta glasul
Strigind spre bolta: "Iata! S-a sfirsit!" E-o proclamare-n glasul care striga.
E-o anuntare-a unei biruinti,
E glasul Celui care sta sa-nvinga,
Fauritor de cale pentru sfinti. Sfirsitu-s-a de-acum domnia mortii
Sfirsita-i tirania lui Satan
In lemnul Crucii e canatul portii
Prin care El ne cheama-n alt liman. In zi de jale, ceas de biruinta!
Calcind pe moarte, El imparte har.
Tu azi primeste, frate de credinta
Si-ntrind prin Cruce, sari peste hotar!


Alte poezii de Daniel Branzai





Poezii

  • Patria - Stefan Baciu

    Patria e un mar Intr'o vitrina de bacanie japoneza pe strada Liliha în Honolulu, arhipelagul Sandwich sau o placa de pa...

  • Cătelusul schiop - Elena Farago

    Eu am numai trei picioare, Si de-abia mă misc: top, top, Râd când mă-ntalnesc copiii, Si mă cheama "cuciu schiop...

  • Dacă - Elena Liliana Popescu

    Dacă s-ar putea vreodată Să măsori nemăsuratul, Să cuprinzi nemărginirea, Să stai, străbătând neantul, Să fi...