Zbucium de Daniel Branzai



Grija-mi fac de nevazutul
Ce s-ascunde-n viitor
Cind in flacari e trecutul
Si cind tace nevazutul,
Plin e duhul de fiori. Dar, de simt in piept credinta
Ce trimeasa mi-i de sus,
Simt in vine biruinta,
Pun pe fuga neputinta
Si ma-ndrept inspre Isus. El mi-e astazi viitorul,
El, prezent fara trecut,
El imi e Mintuitorul,
Prin pasuni imi e Pastorul
Ce ma poarta la pascut. Miel in turma Lui sa fiu,
Grija n-am, de El ma tiu !


Alte poezii de Daniel Branzai





Poezii

  • Interior - Iulian Boldea

    vaza de sticlă mată pe care neliniştile se depun ca un strat de praf sidefiu bibelouri cu sufletul trist lângă iriz...

  • Jos - Daniel Dragan

    Ruginit este coiful si lancea e rupta, a ruginit si dorul de lupta, nu mai sta nimeni în zale pentru razboaie medievale...

  • Epitalam - Zorica Latcu

    Iata, fecioare din Chios, rasare Luceafarul serii. Marea e lina, vazduhul e greu de miresmele verii. Tortele ard luminos...