Visul lui Ştefan cel Mare de Dimitrie Bolintineanu
Seara răspândeşte umbrele-i uşoare.
Şi melancolia trece gânditoare. Dar Ştefan cel Mare, rătăcit prin văi,
Dintr-un corn de aur cheamă bravii săi. Inima-i zdrobită ca a lui oştire;
Ţara-i întristată ca a lui gândire! Pe un colţ de piatră şade el în dor;
Vântul suflă păru-i lung, fluturător. Pentru-ntâia oară inima lui plânge!
Ochii lui revarsă picături de sânge. Acolo dă capul somnului mijind
Ce-i închide ochii cu-aripa-i d-argint. Iată că-i apare o fecioară jună,
Ale cărei plete strălucesc la lună, Negre şi bogate sub cununi de flori;
Ochii ei asupră-i cad pătrunzători; Cad ca două raze, dulci şi călduroase,
Mâna ei atinge coamele-i undoase. - "Ce? Eroul mare, umbra a grăit,
Însuşi el suspină şi s-a îndoit? Înţeleg fricosul ce ascuns loveşte,
Robul ce sărută jugul ce-l striveşte; Dar un suflet mare, suflet de bărbat,
Nu-nţeleg, o, Ştefan, cum s-a întristat! Mergi pe a ta cale, nu sta niciodată!
Urmă datoria care ţi-e lăsată! Orice-mpiedicare, stavili, vor pieri;
Cu-orice-mpiedicare ţar-a ta va fi!" Pe un nor de aur zboară ea cu fală;
Un parfum de roze pasul ei exală. Ştefan se deşteaptă, şterge faţa sa,
Unde-o lăcrimioară dulce se scura. Luna argintoasă râde printre nori,
Dulcea filomelă cântă între flori; Iar la focul lunii, când mi se deşteaptă,
Vede-a lui oştire care îl aşteaptă. Vede căpitanii ce îl înconjor
În tăcerea nopţii le vorbeşte lor: - "Fraţilor de arme, fala romănească!
Dacă o să piară ţara părintească, Dacă-n cartea soartei este însemnat
A pieri poporul cel mai lăudat, Cel puţin atuncea piară vitejeşte
Remuşcând toiagul care îl loveşte, Ca un ager şarpe ce lovit şi-nvins,
Caută să muşte cel ce l-a atins! Astfel e românul, şi-n a lui cădere
Cine îl răneşte, după dânsul piere! Astfel e românul, astfel să pierim,
Şi-n căderea noastră chiar să ne mărim!" Mii de glasuri strigă... Luna bucuroasă
Dintr-un nor de aburi pare mai voioasă; Stelele de aur mai cu foc lucesc
Şi-n adâncul nopţii văile mugesc: - "Astfel e românul, astfel să pierim,
Şi-n căderea noastră chiar să ne mărim!"
Şi melancolia trece gânditoare. Dar Ştefan cel Mare, rătăcit prin văi,
Dintr-un corn de aur cheamă bravii săi. Inima-i zdrobită ca a lui oştire;
Ţara-i întristată ca a lui gândire! Pe un colţ de piatră şade el în dor;
Vântul suflă păru-i lung, fluturător. Pentru-ntâia oară inima lui plânge!
Ochii lui revarsă picături de sânge. Acolo dă capul somnului mijind
Ce-i închide ochii cu-aripa-i d-argint. Iată că-i apare o fecioară jună,
Ale cărei plete strălucesc la lună, Negre şi bogate sub cununi de flori;
Ochii ei asupră-i cad pătrunzători; Cad ca două raze, dulci şi călduroase,
Mâna ei atinge coamele-i undoase. - "Ce? Eroul mare, umbra a grăit,
Însuşi el suspină şi s-a îndoit? Înţeleg fricosul ce ascuns loveşte,
Robul ce sărută jugul ce-l striveşte; Dar un suflet mare, suflet de bărbat,
Nu-nţeleg, o, Ştefan, cum s-a întristat! Mergi pe a ta cale, nu sta niciodată!
Urmă datoria care ţi-e lăsată! Orice-mpiedicare, stavili, vor pieri;
Cu-orice-mpiedicare ţar-a ta va fi!" Pe un nor de aur zboară ea cu fală;
Un parfum de roze pasul ei exală. Ştefan se deşteaptă, şterge faţa sa,
Unde-o lăcrimioară dulce se scura. Luna argintoasă râde printre nori,
Dulcea filomelă cântă între flori; Iar la focul lunii, când mi se deşteaptă,
Vede-a lui oştire care îl aşteaptă. Vede căpitanii ce îl înconjor
În tăcerea nopţii le vorbeşte lor: - "Fraţilor de arme, fala romănească!
Dacă o să piară ţara părintească, Dacă-n cartea soartei este însemnat
A pieri poporul cel mai lăudat, Cel puţin atuncea piară vitejeşte
Remuşcând toiagul care îl loveşte, Ca un ager şarpe ce lovit şi-nvins,
Caută să muşte cel ce l-a atins! Astfel e românul, şi-n a lui cădere
Cine îl răneşte, după dânsul piere! Astfel e românul, astfel să pierim,
Şi-n căderea noastră chiar să ne mărim!" Mii de glasuri strigă... Luna bucuroasă
Dintr-un nor de aburi pare mai voioasă; Stelele de aur mai cu foc lucesc
Şi-n adâncul nopţii văile mugesc: - "Astfel e românul, astfel să pierim,
Şi-n căderea noastră chiar să ne mărim!"
Alte poezii de Dimitrie Bolintineanu
- Ziua bună la ţară
- Muma tânără
- Mireasa mormântului
- La România
- Visul lui Ştefan cel Mare
- Un ostaş român închis peste Dunăre
- Ştefan la moarte
- Năvala lui Ţepeş
- Muma lui Ştefan cel Mare
- Monastirea Putna
- Moartea lui Mihai Viteazul
- Mircea la bătaie
- Mircea cel mare şi solii
- Mihai revenind de la Dunăre
- Mihai la pădurarul
- Mărioara
- Întoarcerea lui Mihai
- Fata de la Cozia
- Domnul Mavrogheni
- Cupa lui Ştefan
- Apa Bârsei
Poeti
- Vasile Voiculescu
- Ienachita Vacarescu
- George Toparceanu
- Jan Lulu Stern
- Nichita Stanescu
- Marin Sorescu
- Viorica Salajeanu
- Elena Liliana Popescu
- Dorin Popa
- Adrian Paunescu
- Maria Eugenia Olaru
- Ion Minulescu
- Vasile Militaru
- Alexandru Macedonski
- Zorica Latcu
- Nicolae Labis
- Magda Isanos
- Costache Ioanid
- Radu Gyr
- Octavian Goga
- Dan Galbina
- Elena Farago
- Mihai Eminescu
- Daniel Dragan
- Stefan Augustin Doinas
- Mircea Dinescu
- Nichifor Crainic
- George Cosbuc
- Mateiu Ion Caragiale
- Daniel Branzai
- Dimitrie Bolintineanu
- Iulian Boldea
- Geo Bogza
- Ana Blandiana
- Lucian Blaga
- Ion Barbu
- George Bacovia
- Stefan Baciu
- Lucian Avramescu
- Elena Armenescu
- Tudor Arghezi
- Alexandru Andries
- Ioan Alexandru
- Vasile Alecsandri
Poezii
-
Patria - Stefan Baciu
Patria e un mar Intr'o vitrina de bacanie japoneza pe strada Liliha în Honolulu, arhipelagul Sandwich sau o placa de pa...
-
Te intreb - Viorica Salajeanu
A fost al tau vreodata vintul Sau Universul nesfirsit ? Ori soarele din cer luindu-l L-ai dus in miini la asfintit ? Ai ...
-
Cina - Ioan Alexandru
Vine un musafir la noi in casa Aducator de har orice strain Il vom pune in frunte la masa Linga piine si vin Cat ne est...
Poeti
Cautari pe site
Cuvinte formate din CVCVVC , Familia lexicala a cuv ntului peste , Roman , Cuvinte compuse cu prefixe , Familia lexicala a cuv ntului prieten , Mare , familia lexicana pentru cuvantul a propune , Cuvinte nrudite cu ghem , Cuvinte cu 6 silabe , Copil mic este pleonasm , Familia lexical a cuv ntului a vedea , Cacofonia exemplului , Cacofonie exemple , Ce sens mai are cuv ntul locuim , Familia lexicala a cuvantului nv torul ,