Orbite de Ion Barbu



Colo, dimineaţa mea,
Viu altar îţi miruia: Ca Islande caste, norii
În, dorită, harta orii, Ageri, şerpii ce purtai,
Şerpii roşii, scurşi din rai, Şi, cules, albastrul benţii
De pe jerbele Juvenţii. Lăncile de iarbă mici
Le păzea căţeaua Bitsh, Inimi mari dormeau pe ţară.
Munţi, cu sângele afară... Cunoscut acelor zori
În fântâni, în şerpi, în nori.


Alte poezii de Ion Barbu





Poezii

  • Amintirea - Vasile Voiculescu

    Cum s-a trecut, plăpândă, amintirea Iubirii noastre, tocmai ca o floare Ce-ntr-un pahar îşi plânge strălucirea Ui...

  • Adio - Mihai Eminescu

    De-acuma nu te-oi mai vedea, Rămâi, rămâi, cu bine! Mă voi feri în calea mea De tine. De astăzi dar tu fă ce vr...

  • Nunta Zamfirei - George Cosbuc

    E lung pământul, ba e lat, Dar ca Săgeată de bogat Nici astăzi domn pe lume nu-i, Şi-avea o fată, - fata lui - Ic...