Cuvântul din urmă de Lucian Blaga



Arendas al stelelor,
străvechile zodii
mi le-am pierdut.
Viaţă cu sânge şi cu poveşti
din mâini mi-a scăpat.
Cine mă-ndrumă pe apă?
Cine mă trece prin foc?
De păseri cine mă apără? Drumuri m-au alungat,
De nicăieri pământul
nu m-a chemat.
Sunt blestemat! Cu cănele şi cu săgeţile ce mi-au rămas
mă-ngrop,
la rădăcinile tale mă-ngrop,
Dumnezeule, pom blestemat.



Alte poezii de Lucian Blaga