Maicii Domnului de Maria Eugenia Olaru



Cînd pâinea durerii o frîngi printre lacrimi
oftând şi cîntând bătrânele datini,
ce zidesc dinlăuntruri iubirilor noi
îmbracându-ne de ne-îmbrăcaţi şi de goi,
fi-va lacrima din miezul pâinii rădăcină de stea
şi rodirea acoperământul de nea.
Ca un crin aşezat în fereastră
fi-va zămislirea Dumnezeiască!
Şi atât de tainică trecând în lumină,
crin, doar un crin fără de vină!


Alte poezii de Maria Eugenia Olaru





Poezii

  • Rugă pentru părinţi - Adrian Paunescu

    Enigmatici şi cuminţi, Terminându-şi rostul lor, Lângă noi se sting şi mor, Dragii noştri, dragi părinţi. Chi...

  • Anul Nou - Vasile Militaru

    Din cireşul veşniciei S-a mai scuturat o floare După ce-a visat sub lună După ce-a surâs sub soare. Şi-n clipiţ...

  • Cărbunii - Octavian Goga

    Cărbunii când ţi-or arde-n vatră În seri de ani târzii şi goi, Tu stând la lespedea de piatră Să te gândeşti...