Zăpada mieilor de Maria Eugenia Olaru



Trecut-am prin vremuri înfioraţi
şi tăcând pe strada cu Frica.
Şi piciorul ei, ostenit, izbitor înainte-napoi,
lovit-a cu durere şi ură şi-n noi.
Şi deodată, în cîmpul tainelor ei,
ningea cu zăpadă de miei!
Înaintea vitrinelor cu măşti de hîrtie
sperat-am iubirea de-o veşnicie.
Cu mînuţele calde, lipite de geam
din iubire, Iubire mai mare cerşeam.
Şi singură, singură lacrima-şi căuta
să se prelingă în iesle de Stea.


Alte poezii de Maria Eugenia Olaru





Poezii

  • Alb - George Bacovia

    Orchestra începu cu-o indignare gratioasă. Salonul alb visa cu roze albe -- Un vals de voaluri albe ... Spatiu, infini...

  • Prietenul - Jan Lulu Stern

    Da-mi mâna, vechi prieten si s-o pornim agale Uniti fiind în toate, cu umar linga umar. Tin minte, intr-o noapte ploua...

  • După melci - Ion Barbu

    Dintr-atatia frati mai mari: Unii morti, Altii plugari Dintr-atatia frati mai mici: Prunci de treaba, Scunzi, peltici, ...