Când amintirile... de Mihai Eminescu



Când amintirile-n trecut
Încearcă să mă cheme,
Pe drumul lung şi cunoscut
Mai trec din vreme-n vreme. Deasupra casei tale ies
Şi azi aceleaşi stele,
Ce-au luminat atât de des
Înduioşării mele. Şi peste arbori răsfiraţi
Răsare blânda lună,
Ce ne găsea îmbrăţişaţi
Şoptindu-ne-mpreună. A noastre inimi îşi jurau
Credinţă pe toţi vecii,
Când pe cărări se scuturau
De floare liliecii. Putut-au oare-atâta dor
În noapte să se stângă,
Când valurile de izvor
N-au încetat să plângă, Când luna trece prin stejari
Urmând mereu în cale-şi,
Când ochii tăi, tot încă mari,
Se uită dulci şi galeşi?


Alte poezii de Mihai Eminescu



Poeti



Autori

Alecu Vacarescu

poet

Nichifor Crainic

poet,eseit

Vasile Voiculescu

poet,prozator,dramaturg

Ion Pillat

poet,eseit

Poezii

Poeti

Cautari pe site

Moara , Cate sunete are cuvantul ceart , Text informativ arici , Text literar narativ , G ndacelul Emil G rleanu momentele subiectului , Iar dupa o reflectiune , Analizati m rcile gramaticale specifice monologului interior fin textele urm , un mare fox , Caracterizarea lui Ion , Caracterizarea Anei din romanul Ion , Caracterizarea Anei din romanul z , Caracterizarea Anei , Campul semantic al cosmosului , Rezumat alexandru refuzind apa , Transcriere fonetica liceu , Familia lexicala a cuvantului putere , Bubico momentele subiectului ,