Cavaler al florii de cireş de Nichita Stanescu



Chip de cireaşă muşcată de un elf
zburând tot timpul într-un alt
miraj visat. ...Sandă pe care mi-o-ncalţa un zeu
în salt pe inorogul cel înalt
şi insătat. Şi voi veni să mă prostern
mai mult rănit şi mult
invins, Când ai să baţi pe un cadran etern
un nor mai alb şi mult mai mult
care a nins.


Alte poezii de Nichita Stanescu





Poezii

  • Interior - Iulian Boldea

    vaza de sticlă mată pe care neliniştile se depun ca un strat de praf sidefiu bibelouri cu sufletul trist lângă iriz...

  • Jos - Daniel Dragan

    Ruginit este coiful si lancea e rupta, a ruginit si dorul de lupta, nu mai sta nimeni în zale pentru razboaie medievale...

  • Epitalam - Zorica Latcu

    Iata, fecioare din Chios, rasare Luceafarul serii. Marea e lina, vazduhul e greu de miresmele verii. Tortele ard luminos...