Scrierea cu literă mica/literă mare a unor cuvinte. Scrierea cuvintelor compuse



Scrierea cu literă mica/literă mare a unor  cuvinte

•  Funcţii şi calităţi (oricât de importante) se  scriu cu literă mică: avocat, cancelar, deputat, domn/domnitor, general,  han, ministru, paşă, prefect, premier, preşedinte, primar, prim-ministru,  principe, rege, secretar de stat, senator, sultan, şah, voievod, vodă.
  •  In propoziţie, elementele iniţiale  (cei de-)al, (cea de-)a din numărul de ordine al unor manifestări 'periodice se  scriu cu literă mică: Participanţii la cel dc-alX-lea  Congres....
  •  Se pot scrie, ocazional, cu literă mică. unele cuvinte care, în mod obişnuit, se scriu cu literă mare, pentru a  realiza un anumit efect stilistic (ceauşescu, \pcr) sau grafic (univers  enciclopedic pe unele publicaţii ale editurii în cauză).
  •   Se scriu cu literă mică substantivele  care denumesc popoare, zilele săptămânii, lunile anului şi disciplinele de  învăţământ.
  •  Când un citat între ghilimele este precedat  de două puncte, el începe cu literă mare, iar când nu. urmează după două  puncte, fiind inclus în cadrul enunţului, citatul începe cu literă mică.
  •        Toate componentele locuţiunilor pronominale de politeţe se scriu cu literă mare: Alteţa  Sa Regală, Domnia Sa, Excelenţa Voastră, Cuvioşia Ta/Sa/Voastră, Înălţimea  Voastră, Majestăţile Lor Imperiale, Sfinţia Sa.
  •  Se scrie cu literă mare numai primul element din numele  proprii compuse sau numele unic care reprezintă denumirile  organismelor de conducere şi ale compartimentelor din instituţii: Adunarea  generală a Academiei Române,   Catedra  de Limba română,Comisia  de cultivare a Limbii a Academiei Române, Compartimentul / Sectorul  de   Limbi  Romanice, Consiliul Ştiinţific, Direcţia,  Secretariatul, Secţia de filologie şi literatură a Academiei Române,  Serviciul de contabilitate.


  Scrierea derivatelor cu prefixe şi  sufixe


  •     Se scriu, de regulă, într-un cuvânt  majoritatea derivatelor cu prefixe: antemeridian,antipersonal,  a circumscrie, a dezvinovăţi,ş interregional, a juxtapune, neeuclidian, nonviolenţă,a preaderare, a răsciti.
  •  Se scriu cu cratimă între prefix şi  cuvântul de  bază anumite derivate cu prefixe (acest mod de scriere corespunzând unei rostiri mai insistente), astfel:              
  - derivatele cu prefixul ex-  "fost":                    
  ex-prim-minislru, ex-preşedinte; 
  -   prefixul unui nume propriu: anti-Maiorescu,  pro-Ionescu, pro-NATO.


  Scrierea cuvintelor compuse                 


  Nu există  reguli cu  valabilitate generală, de aeea în cele de maj  jos prezentăm o descriere a practicii ortografice   privind principalele tipuri de cuvinte  compuse.
 

•  Se scriu într-un cuvânt adjectivele  compuse din cuvinte care există şi independent: atoateştiutor, atotputernic,  binecuvântat, binemeritat, binefăcător, binevoitor, clarvăzător, preafericit,  cuminte, Ibinefăcător, binevoitor, răufăcător, răuvoitor, cumsecade,  aeroportuar, autocopiativ, cronofag, electrocasnic, neoliberal, sociocultural.

•  Sunt sudate cuvintele compuse formate  din adjectiv+vocala de legătură "o"+adjectiv, care  exprimă o unitate, ca dacoromân (românesc din Dacia), cehoslovac (din fosta Cehoslovacie), dar se scriu cu cratimă dacă exprimă un raport între cei doi termeni, adică cehoslovac (dintre Cehia şi Slovacia), sârbo-croat (pactul dintre Serbia şi Croaţia).


  Scrierea grupurilor de cuvinte


  •  Grupurile relativ stabile, unele interpretate şi ca locuţiuni, se scriu  în cuvinte separate:
  -adverb+adjectiv (în general provenit din  Iparticipiu): bine crescut (dezvoltat bine- "aluat bine  crescut"); bine cunoscut (ştiut bine - "caz bine  cunoscut de toată lumea"); bine înţeles (priceput  bine -"conceptul a fost bine înţeles de elevi"); bine venit (sosit cu bine - "este bţne venit din război");
  -adverb+articol: nici un ("Nu  e un om prost şi nici  un incult");
  -adverb+numeral: câte  o dată (câte  o singură dată - "Mănâncă numai câte o dată pe zi"); nici o dată (nici măcar o singură dată - "Nu numai că n-a  citit lecţia de mai multe ori, dar n-a citit-o nici o dată");
  - adverb+adverb: nici odată (nici  odinioară, nici cândva - "Nu l-am crezut nici odată, nu-1 cred nici  acum");
  -prepoziţie+adverb: de mult (de  mult timp -"N-a mai venit de mult").

•  Grupurile relativ stabile de cuvinte se deosebesc de cuvintele compuse cu structură  şi componenţă asemănătoare, în care elementele componente nu-şi păstrează  sensul de bază şi nu corespund realităţii denumite şi care se scriu:

-cu cratimă: bine-crescut (cuviincios); bine-cunoscut (celebru); bine-venit (oportun, agreat); apă-albă (cataractă); bună-creştere (politeţe); bună-dimineaţa (plantă,  dar bună dimineaţa-formula. de salut); piatră-vănătă (sulfat de  cupru);

-    într-un cuvânt: bineînţeles (desigur); bunăstare (prosperitate); câteodată (uneori); demult (odinioară  - "S-a întâmplat demult"); niciodată (nicicând), niciun (adjectiv  pronominal - "niciun elev"); untdelemn (ulei).

 


Taguri: gimnaziu , gramatica , clasa a-V-a

Titluri asemanatoare