Derivate şi compuse: sufixe si prefixe
Derivate şi compuse. Schimbarea categoriei gramaticale
Derivarea, compunerea şi schimbarea valorii gramaticale sunt mijloace interne de îmbogăţire a vocabularului.
Derivare
Este procedeul de formare de cuvinte pornind de la un cuvânt de bază, cu ajutorul sufixelor şi al prefixelor. Cuvântul rezultat prin derivare se numeşte cuvânt derivat.
Sufîxele sunt „afixe postpuse bazei, rădăcinii sau morfemului independent" (Dicţionar de ştiinţe ale limbii).
Studiile de specialitate propun o clasificare deosebit de riguroasă a sufixelor.
Studiile de specialitate propun o clasificare deosebit de riguroasă a sufixelor. În lucrarea Limba română contemporană. Vocabularul (Ion Coteanu, Narcisa Forăscu şi Angela Bidu Vrânceanu), din perspectiva clasificării morfemelor se vorbeşte de:
1. sufixe substantivale, al căror rezultat este un substantiv: -ar (bucătar). -easă (mireasă); -ime (muncitorime);
2. sufixe adjectivale, al căror rezultat este un adjectiv: -esc (ceresc); -iu (auriu);
3. sufixe verbale, al căror rezultat este un verb: -a (a brăzda), -i (a înflori);
4. sufixe adverbiale, al căror rezultat este un adverb: -eşte (bătrâneşte), -iş (furiş).
Lucrarea menţionată propune şi o clasificare semantică a sufixelor:
1. sufixe augmentative, cu ajutorul cărora se formează cuvinte care arată că obiectul denumit este mai mare decât cel denumit de cuvântul de bază: -andru (copilandru); -an (băietan); -oi/oaie (căsoi, căsoaie) etc.
2. sufixe diminutivale, cu ajutorul cărora se formează cuvinte care arată că obiectul denumit este mai mic decât cel denumit de cuvântul de bază: -aş (copilaş), -uc (sătuc), -el (bătrânel) etc.
3. sufixe pentru denumirea agentului, contribuind la formarea unor cuvinte cu înţelesul de „cel ce îndeplineşte o acţiune": -ar (acar); -aş (arcaş), -easă (cenuşăreasă), -giu (macaragiu) etc.
4. sufixe pentru denumirea însuşirii din obiecte: -al (săptămânal), -ar/-ară (fugar); -aş/-aşă (băgubaş); -at/-ată (plusat); -bil/-bilă (demonstrabil); -esc/-ească (domnesc); -eţ/-eaţă (certareţ) etc.
5. sufixe pentru denumirea plantelor şi a animalelor: -aş (toporaş), -el/ea (brumărel, albăstrea), -iţă (crăiţă), -uş (cerceluş) etc.
6. sufixe pentru denumirea instrumentelor, -ar (alfabetar), -iţă (botniţă), -tor (dormitor) etc.
7. sufixe pentru denumiri abstracte: -are (centralizare), -ere (creştem -ire (cucerire); -ătate (bunătate); -ea/ă (amăgea/ă) etc.
8. sufixe pentru denumirea unei colectivităţi: -arie (papetărie); -ărie (apăraie); -et (brădet); -ime (preoţime); -iş (stejăriş) etc.
9. sufixe care implică ideea de loc: -ie (fierarie: „Stătea până târziu în fierărie"; măcelărie: „Lucra la o măcelărie"); -et (brădet: „Luna răsare din
brădet") etc.
10. sufixe pentru indicarea modalităţii: -este (copilăreşte); -iş (pieptiş) etc.
11. sufixe pentru nume proprii de familie: -eseu (Ionescu), -eanu (Vlădeanu) etc.
Sufixoidele (pseudosufixele) apar numai în termeni aparţinând limbajelor culte specializate (Ion Coteanu). Ele au valoare denotativă uşor sesizabilă:
-fil („iubitor"); -for („care poartă, purtător");
-grafie („descriere, ştiinţă a descrierii);
-gramă („schemă"); -log („specialist");
-cid („ucigător").
EXEMPLE:
- hidrofor: care poartă apa;
- insecticid: ucigător de insecte.
Prefixele sunt afixe „antepuse bazei, cu valoare lexicală în limba română, care creează un cuvânt nou, de obicei fără a-i schimba categoria lexico-gramaticală" (Dicţionar de ştiinţe ale limbii).
Ion Coteanu propune următoarea clasificare a prefixelor:
1. prefixe privative (cu sensul de „fără", „lipsit de": des- (desfiinţa); de- (deşuruba);
2. prefixe negative, având rolul de a nega sensul cuvântului de bază: ne- (neconvingător);
3. prefixe delocutive, formând cuvinte noi de la locuţiuni: în- (îm-) (infăptui, de la locuţiunea „a pune în fapt"; îmbrăţişa, de la locuţiunea „a
cuprinde în braţe);
4. prefixe iterative, utilizate pentru cuvinte exprimând repetarea: răs- (răz-) (a se răzgândi); re- (a recăpăta).
Prefixoidele (pseudoprefixeie) reprezintă cuvinte din limbile greacă şi latină: aero- (grecesc) „privitor la aer, în legătură cu aerul, privitor la aviaţie, în legătură cu aviaţia" (aerogara, aerodrom, aeromodel).
Pentru prefixoide, vezi I. Coteanu, Narcisa Forăscu, Angela Bidu-Vrânceanu, Umba româna contemporană. Vocabularul, E.D.P., Bucureşti, 1985, pp. 240-242).
Derivarea regresivă este considerată „o analogie din care rezultă un cuvânt nou, caracterizat prin faptul că are înfăţişarea unui termen-bază, deşi el este derivat" (1. Coteanu, op. cit., p. 243). în asemenea situaţie este cuvântul auz provenit prin derivarea regresivă de la verbul a auzi.
Derivarea parasintetică constituie formarea de cuvinte prin utilizarea simultană a sufixelor şi a prefixelor: a îmbărbăta, a întemeia etc.
Atenţie la scrierea derivatelor!
- prefixul des- înaintea unor cuvinte care încep cu b, d, g, l, m, n, r, v sau vocală devine dez-. Aşadar: dezbate, dezdoi, dezgoli, dezlănţui, dezmembra, deznoda, dezrădăcina, dezvinovăţi, dezechilibra. Înaintea unor cuvinte care încep cu s, ş sau j, des- se transformă în des-: desăra, dejuca,
-prefixul in-, înaintea unor cuvinte care încep cu b sau p devine im-: impropriu, NU inpropriu.
-prefixul în-, înaintea unor cuvinte care încep cu b sau p devine îm-. Deci: îmbrăţişare, îmbrăca, împodobiţi, NU înbrăţişare, înbrăca, înpodobi.
- prefixul răs-, înaintea unor cuvinte care încep cu b, g, j, n, devine răz-. Aşadar: răzbate, răzgândi, razjudeca.
Titluri asemanatoare
Gimnaziu
Categorii
Liceu
Poezii
-
Afla - Lucian Avramescu
poti sa apari in ferestre goala tinand discursuri interminabile despre tehnologia dragostei poti sa masori in rochie de...
-
Orion - Geo Bogza
Nici o corabie nu s-a întors vreodata Din marile sudului sau de la capricorn Atât de pura si eleganta fregata, Cum se ...
-
Cina - Ioan Alexandru
Vine un musafir la noi in casa Aducator de har orice strain Il vom pune in frunte la masa Linga piine si vin Cat ne est...
Poeti
Cautari pe site
Functiile povestei harap alb , Descopera in text basmul , Sensul nou neobisnuit al unui cuvant folosit pentru a crea o imagine artistica se numeste , Caracterizarea lui fat frumos din tinerete fara batranete si viata fara de moarte , Sensul denotativ al cuv ntului obraz , Unit i frazeologice din Harap alb , Omonimele cuv ntului picior , a spune sens propriu de baza , Comentarea unui citat , Cuvinte cu inteles asem n tor pentru cuv ntul var , Masa , Scoala , c mpul semantic al naturii , Familia de cuvinte pentru a diversifica , antonime , familia lexicala a cuvintului copac , A spune sens figurat ,