Semnele ortografice: Cratima si apostroful. Sinereza si Afereza



SEMNELE ORTOGRAFICE
    Semnele ortografice sunt înrudite  cu semnele de punctuaţie, uneori acestea fiind folosite şi ca semne  ortografice. Punctul, de exemplu, se foloseşte la abrevieri.

Semnele  ortografice propriu-zise sunt:
  a) cratima
  b) apostroful

a) CRATIMA marchează:
  •  rostirea  împreună a două sau mai multe cuvinte:
  * dacă lipsesc sunete: c-am plecat (că am plecat);  m-a văzut (mă a văzut)
  * se-nţelege (se înţelege); într-o zi (întru o zi)
  * dacă nu lipsesc sunete: dă-ne (ne dă) strigă-mă  (mă strigă)

•  scrierea unor cuvinte compuse, comune sau proprii:
  câine-lup; redactor-şef; floarea-soarelui;  Popeşti-Leordeni; Vinţu-de-Sus;

•  despărţirea  cuvintelor în silabe:
  ma-să; ba-la-dă; car-te; oa-meni;

• cantitatea, fiind pusă între două numerale: doua-trei;  cinci-şase; o sută-două;

Sinereza (fuziunea a două vocale într-un diftong  ascendent, prin transformarea primei vocale  în semivocală) poate fi obligatorie [de-a dreptul -[dea]; le-a dat  - [lea]; mi-a spus - [mia]; mi-o dă - [mio] sau facultativă, în  funcţie de rostirea în tempo rapid (de-abia) ori în tempo  lent (de abia). Există dublete sau triplete omofone  neomografe, scrise separat, sau când este vorba de cuvinte compuse  - cu cratimă sau "legat": într-una prep.+num., dar întruna adv.; l-a pr.+vb.aux., dar la prep.; ne-am pr.+vb.aux., dar neam s.n.; s-a pr.+vb.aux., dar sa pr., adj.pr.; v-a pr.+vb.aux.,
  dar va vb.aux.

Afereza (suprimarea vocalei iniţiale ori a unui grup de  sunete de la începutul cuvântului) lui î- de la începutul  cuvintelor de bază (ne-mpăcat, ne-ncetat, a re-mpărţi) se motivează prin  ritmul rapid al rostirii, iar cuvintele compuse cu prefixul sudat redau  rostirea în ritm lent (neîmpăcat, neîncetat, a reîmpărţi).


  •  Cratima serveşte la ataşarea anumitor prefixe sau sufixe (ex-ministru) şi uneşte elementele unor cuvinte  compuse: mai-mult-ca-perfect. La scrierea substantivelor compuse  disociabile, cratima dispare în cazul intercalării altor elemente: prim-ministru, dar primul nostru  ministru.

•   DOOM2  recomandă ataşarea fără cratimă a articolului sau a desinenţei la împrumuturile  - chiar ,neadaptate sub alte aspecte - terminate în litere din alfabetul limbii  române pronunţate ca în limba română: boardul, boarduri; clickul, clickuri;  trendul, trenduri.
 
  b. APOSTROFUL marchează absenţa accidentală în rostire a unor  sunete:
  Las'pe mine. Un'te duci? Da'cine eşti?  Dom'le, ce vrei? Am fost pân'în sat.

Distincţia  semne ortografice - semne de punctuaţie este într-o anumită  măsură artificială, nu numai pentru că scrierea corectă în sens larg include şi  punctuaţia, ci şi deoarece cratima este un semn numai preponderent ortografic,  bara oblică, blancul, linia de pauză şi punctul sunt mai ales semne de  punctuaţie, iar virgula, deşi semn de punctuaţie, priveşte într-o anumită  măsură şi ortografia în sens strict. Unele dintre acestea sunt folosite şi în  alte domenii, ca senine grafice cu diverse valori convenţionale.




Taguri: gimnaziu , gramatica , cls-V-a , cratima , apostrof , clasa a-V-a

Titluri asemanatoare


Gimnaziu


Liceu



Autori

Ion Creanga

prozator,povestitor

Alexandru Musina

poet,eseit

Ion Luca Caragiale

dramaturg

Friedrich Holderlin

poet

Poezii

  • Cărbunii - Octavian Goga

    Cărbunii când ţi-or arde-n vatră În seri de ani târzii şi goi, Tu stând la lespedea de piatră Să te gândeşti...

  • nesfârşită-i surparea - Dorin Popa

    mi-a fost ruşine şi niciodată nu ţi-am scris niciodată n-am crezut că te-aş putea atinge unele semne te preveste...

  • Romanţa cheii - Ion Minulescu

    Cheia ce mi-ai dat aseară - Cheia de la poarta verde - Am pierdut-o chiar aseară!... Dar ce cheie nu se pierde? Cheia ...

Poeti

Cautari pe site

Cuvinte nrudite cu zbor , linie dialog , virgula , sens figurat pentru real , Cuvinte noi dumbrava minunata , fonetica , Familia de cuvinte a cuv ntului drum , cuvinte din banat , Familia cuv ntului var , Scoala , Familie de cuvinte la cuv ntul bl nd , Familia cuvantului gheata , Familia lexical a cuv ntului plin , De anul nou se potolisera i ora ul ncepuse sa de lini teasc i sa si ntre n ritmul sau am deschis sa merg pana la magazinul din colt Am ie it n curte iar curtea noastr este c t o terasa mare , Familia lexicala a cuvantului timp , familia lexicala , Programa Limba si Literatura Romana clasa a XI a ,