Despartirea cuvintelor in silabe si la capat de rand CRATIMA



   DESPĂRŢIREA     CUVINTELOR   ÎN SILABE ŞI LA  CAPĂT DE RÂND
    •  Despărţirea după pronunţare a fost numită    şi  silabaţie fonetică, însă această denumire este improprie, deoarece  despărţirea cuvintelor la capăt de rând este o problemă practică, în  timp ce silabaţia este o problemă lingvistică.
   

•  Despărţirea după structură a fost numită şi silabaţie morfologică, termen impropriu, întrucât ea nu are în vedere silabaţia (care priveşte  fonetica, nu (morfologia), ci elementele componente din structura  anumitor cuvinte.
   

Normele actuale prevăd despărţirea cuvintelor în silabe după pronunţare. Este acceptată şi despărţirea  după structură, însă   cu unele restricţii faţă de recomandările  din DOOM1. Despărţirea după pronunţare prezintă şi avantajul că pentru ea se  pot stabili reguli mai generale decât pentru despărţirea după structură, care  are mai mult caracter cult.
 

Se pot despărţi şi după structură:
  -  cuvintele  compuse: i-na-bil/ in-a-bil; des-pre/ de-spre; arterios-clerozâ/  arlerio-scleroză; al-tundeva/ alt-undeva; drep-tunghi/ drept-unghi;  por-tavion/ por-avion; Pronos-port/ Prono-sport; Romar-ta/ Rom-arta:
 

-  derivate cu prefixe: anor-ganic/  an-organic; de-zechilibru/ dez-echilibru; ine-gal/ in-egal; nes-prijinit/  ne-sprijinit; nes-tabil/ ne-stabil; nes-trămulat/ ne-strămutat;  pros-cenium/ pro-scenium; su-blinia/sub-linia.
 

Normele actuale  nu mai admit despărţirile după structură, dacă  secvenţele nu sunt silabe
  (ca: într-ajutorare, nevr-algic) sau ar contraveni pronunţării, ca în apendic-ectomie (apendicectomie), laring-ectomie (laringectomie). Pentru cuvintele a căror structură nu  mai este clară, deoarece elementele componente sunt neînţelese sau neproductive în limba română, normele actuale recomandă exclusiv  despărţirea după pronunţare (abstract, subiect) sau evitarea  despărţirii, dacă aceasta ar contraveni regulilor: a-broga; o-biect.
 

Despărţirea în scris a cuvintelor la capăt de  rând se face după reguli care diferă, parţial, de regulile despărţirii în  silabe [...]. Limita dintre secvenţe se marchează prin cratimă, care se scrie numai după secvenţa de la sfârşitul primului rând. Sunt posibile două  modalităţi de despărţire la capăt de rând: pe baza pronunţării şi pe  baza structurii morfologice a cuvintelor - modalităţi pe care le vom  numi în continuare despărţire după pronunţare şi, respectiv, după  structură. (Regula generală şi obligatorie a  despărţirii cuvintelor la capăt de rând în limba română, valabilă pentru ambele  modalităţi, este interdicţia de a lăsa la sfârşit sau la început de rând o secvenţă care nu este silabă. Excepţie fac grupurile  ortografice scrise cu cratimă (dintr-/un, într-/însa), la care se recomandă  însă, pe cât posibil, evitarea împărţirii.
 

•  Nu se despart la sfârşit de rând, ci se trec integral pe rândul următor:
  -  abrevierile  scrise legat (UNESCO, SIDA) sau despărţite  prin blancuri (S N C F R), prin puncte (a.c.) ori prin cratimă (lt.-maj., N-V);
  -  numele  proprii de persoane: Popescu, Abil el-Kader nu: Po-pescu / Popes-cu; Abd el-ZKader);
  -  numeralele  ordinale scrise cu cifre şi litere: V-lea, 5-« (nu: V-/lea, 5-/a);
 

•  Se recomandă să nu se separe de la un rând la celălalt, ci să se  treacă împreună pe rândul următor:
  -  prenumele (sau abrevierile prenumelor) şi numele de familie:  Ion Popescu, I.

Popescu (nu: Ion/  Popescu, I./Popesecu),
  -  notaţiile care includ abrevieri: 10 km,  art.3 (nr. 10/km, art./3).

Se tolerează plasarea pe rânduri  diferite a , abrevierilor pentru nume generice şi a numelor  j proprii din denumirile unor instituţii, indiferent de ordine: Roman/ S.A.; SC Sevemav / SA., dar şi F.C. / Argeş, RA  / "Monitorul Oficial", SC/ Sevemav SA (ca şi în  scrierea completă: Fotbal Club Argeş etc).
 

Atenţie!
  Nu se despart în  silabe substantivele proprii sau acele substantive ale căror silabe sunt cacofonice: Şte-fan; Mi-hai; Car-men; Plo-ieşti; Vas-lui; cur-be;  cur-ri-cu-lum; caca-o etc.




Taguri: gramatica , cls-V-a , gimnaziu , clasa a-V-a

Titluri asemanatoare


Gimnaziu


Liceu



Autori

Camil Petrescu

dramaturg

Costache Negruzzi

prozator,nuvelist,pasoptist

Ion Creanga

prozator,povestitor

Romulus Bucur

poet,eseit

Poezii

  • Cânt - Magda Isanos

    Cint ca privighetorile oarbe. Nu stiu, eu sorb cintecul sau el ma soarbe. Atit de sus ne-naltam citeodata... Sufletu-mi ...

  • Dacă - Elena Liliana Popescu

    Dacă s-ar putea vreodată Să măsori nemăsuratul, Să cuprinzi nemărginirea, Să stai, străbătând neantul, Să fi...

  • Cărbunii - Octavian Goga

    Cărbunii când ţi-or arde-n vatră În seri de ani târzii şi goi, Tu stând la lespedea de piatră Să te gândeşti...

Poeti

Cautari pe site

Familia lexical a cuv ntului sup rat , cuvinte compuse , dumbrava minunata momentele subiectului , Sens opus pentru vestit , familia de cuvinte pentru apa , Familia lexicala a cuvantului lumin , Cuvinte care se scriu la fel dar au sens diferit , Cuvinte dup schema cvvccvv , Moara , Familia de cuvinte pentru rod , Cuvinte inrudite pentru loc , Cuvinte infudite pentru loc , Hanu Ancutei , cuvinte vcvvccv , Sens opus vestit , Adjective pentru Lac , Moara lui Califar Momentele Subiectului ,