Argumentarea unui text



ARGUMENTAREA. CONSTRUCŢIA DISCURSULUI  ARGUMENTATIV
    Modalitate de a prezenta şi  susţine un punct de vedere asupra unei anumite probleme şi, in egala măsură, de  a convinge cititorul / interlocutorul  de valabilitatea
    perspectivei propuse.

Argumentarea  cuprinde:
  -   o  ipoteză,  un punct de vedere formulat asupra unor aspecte ale operei literare sau  asupra realităţii;

-   argumentarea  propriu-zisă, care ocupă cea mai întinsă parte a unui text  argumentativ. Pentru a convinge, autorul argumentării trebuie să facă apel la  argumente convingătoare. În demersul argumentativ se inserează citate din  lucrări de autoritate, se fac referiri la idei ale unor personalităţi, se oferă  exemple familiare interlocutorului / cititorului. Nu este exclusă (nici)  argumentarea pe cale emoţională, în acest caz apelându-se la situaţii la care  cititorul nu poate rămâne indiferent.

-  concluzia sau partea finală a  argumentării, care subliniază dacă punctul de vedere constituind ipoteza se  susţine sau se infirmă.
  În redactarea unui text argumentativ trebuie  să  se aibă în vedere formularea tu multă claritate a argumentelor, ţinându-se cont  de prezentarea gradată a acestora, cele mai convingătoare argumente fiind  rezervate finalului, pentru ca demersul să-şi asigure scopul. Ierarhizarea  argumentelor poate fi marcată prin cuvinte ca: „în primul rând", „în al doilea rând" etc. Se recomandă  utilizarea unor cuvinte prin care se face apel la experienţa culturală / de  viaţă a interlocutorului, implicându-1 în demers: „După cum cunoaşteţi...", „Nu vă puteţi îndoi de faptul  ca...", „Este cunoscut de toată lumea faptul... "etc.

Argumentele pot fi grupate în  jurul unei idei sau teme, grupare subliniată prin in ceea ce priveşte",  „referitor la" etc.


  Argumentarea nu trebuie să  excludă creativitatea, autorul bazându-se pe un „scenariu" ce ţine seama  de pregătirea receptorului şi de menţinerea atenţiei acestuia.

Legătura dintre segmentele discursului se realizează  prin conectori constituind mijloace de realizare a coeziunii textului. Aşadar,  într-un text argumen­tativ, este absolut necesară prezenţa unor cuvinte ca: „deci", "or", „totuşi",  „dimpotrivă", „de altfel", „de altminteri", „pe de altă parte"  etc.




Taguri: liceu , cls-IX-a , comunicare , argumentare , clasa a-IX-a

Titluri asemanatoare


Gimnaziu


Liceu



Autori

Costache Negruzzi

prozator,nuvelist,pasoptist

Romulus Bucur

poet,eseit

Ion Minulescu

prozator,dramaturg

Ilarie Voronca

poet

Poezii

Poeti

Cautari pe site

Familia de cuvinte scriitori , analizattor cuvinte , Folosirea corecta a accentului in limba romana , Despartirea in silabe la capat de rand , Silaba , nivel lexico semantic , Diftong , parti de vorbire flexibile , moara , cuvinte monosemantice , cuv nt categorii semantice sinonime antonime omonime paronime cuvinte monosemantice polisemantice unit i frazeologice expresii locu iuni sensul cuvintelor vocabular mijloace de mbog ire a vocabularului derivarea compunerea schimbarea valorii gramaticale mprumuturile , campul semantic al familiei harap alb , Functiile povestei harap alb , Descopera in text basmul , Sensul nou neobisnuit al unui cuvant folosit pentru a crea o imagine artistica se numeste , Caracterizarea lui fat frumos din tinerete fara batranete si viata fara de moarte , Sensul denotativ al cuv ntului obraz ,