Cuvantul (elemente verbale ale comunicarii)
Elemente verbale ale comunicării
(cuvântul, propoziţia, fraza, unitatea frazeologică)
1. Cuvânt
Unitate fundamentală a limbii funcţionând la toate nivelurile ei: fonetic, morfologic, sintactic, semantic şi stilistic.
Cuvântul ca unitate de bază a vocabularului asociază o anumită formă cu un sens sau mai multe sensuri.
În comunicare, cuvintele funcţionează în calitate de semne. Semnul lingvistic este o unitate alcătuită din două laturi: forma sau latura semnificantă (semnifîcantul) şi sensul sau latura care semnifică ceva (semnificatul).
Forma fonică a cuvântului este constituită ea însăşi din unităţi succesive (sunetele din care este format cuvântul în succesiunea lor) sau unităţi non-succesive (accentul, intonaţia). Pentru redarea acestei laturi a semnificantului (respectiv sunetele) se foloseşte transcrierea fonetică, notată între paranteze drepte [ ] sau transcrierea fonologică, notată între bare oblice / /. Semnificatul prin care se înţelege, de obicei, sensul cuvântului se descrie prin cuvinte în paranteză („ "). De exemplu: ceafă [Cafă], „partea de dinapoi a gâtului, a capului".
Dacă ţinem seama că semnul trimite la o realitate non-lingvistică, ce este ceva diferit de semn, apare un al treilea element al relaţiei. Acesta este referentul. De exemplu, cuvântul copac, alcătuit din cinci unităţi succesive care constituie semnifîcantul (c, o, p, a, c), respectiv cinci sunete (trei consoane şi două vocale, două silabe) semnifică, adică are sensul, respectiv semnificatul „plantă cu trunchiul lemnos şi înalt, ale cărei crengi se ramifică în coroană".
Referentul este obiectul din realitatea extralingvistică care este denumit de cuvânt, respectiv copacul ca obiect sau clasa de obiecte (toţi copacii), pentru că un cuvânt generalizează sau exprimă generalul.
Relaţia care leagă cuvintele şi lucrurile (referenţii) este cea de referinţă.
--Obiect (Referent)—> Semn
---------formă (imaginea acustică)
---------sens (imaginea obiectului)
OBSERVAŢIE:
Sensul unui cuvânt poate să trimită la un referent care aparţine şi unei realităţi imaginare (referentul pentru balaur, zână este un obiect fantastic).
Între referent (realitatea obiectivă) şi forma sonoră a cuvântului nu se poate stabili nici o legătură, afară poate de cuvintele onomatopeice, deci relaţia este
întâmplătoare (arbitrară).
Titluri asemanatoare
Gimnaziu
Categorii
Liceu
Poezii
-
Cina - Ioan Alexandru
Vine un musafir la noi in casa Aducator de har orice strain Il vom pune in frunte la masa Linga piine si vin Cat ne est...
-
Amintirea - Vasile Voiculescu
Cum s-a trecut, plăpândă, amintirea Iubirii noastre, tocmai ca o floare Ce-ntr-un pahar îşi plânge strălucirea Ui...
-
Întâia scrisoare - O zi senină - Maria Eugenia Olaru
Este o zi cu desăvârşire senină şi, deşi plouă, Orice copil ştie, de acum, că în spatele norilor negri, cerul ...
Poeti
Cautari pe site
Familia lexicala a cuvantului film , paronime si mici definiti si exemple , omonime si mici dictoanare , propozitii cu cuvantul marginit , Nume la figurat botez , Recreatia mare rezumat , Partiularitati de constructie lica samarteanu , caracterizarea persidei din mara de slavici , Expresii frazeologice cu cuvantul limba , Argumentare text memorialistic , mijloace de realizare a relatiilor sitactice in propozitie si in fraza , relatii sintactice in propozitie si in fraza , hiat , Alc tui i o compunere gramaticala conplexa in cade s ntrebuin a i toate semneld ortografice explic nd necesitatea utilizarii fiec ruia in parte , Categorii semantice actualizare Sinonime Antonime Omonime doar omofonele Cuvintele polisemantice Polisemia i omonimia asem n ri i deosebiri , Schimbarea valorii gramaticale sau conversiunea actualizare , Compunerea actualizare ,