Fraza (elemente verbale ale comunicarii)



Frază
    Unitate sintactică alcătuită din cel puţin două  propoziţii. Frazele  se clasifică după tipul relaţiilor care se stabilesc între propoziţii în:
  1.       fraze formate prin coordonare (relaţiile dintre propoziţii  sunt numai de coordonare): „Am fost acolo şi le-am vorbit despre tine."
  2.       fraze formate prin subordonare (relaţiile dintre propoziţii  sunt numai de subordonare): „Am văzut casa modestă în care s-a născut marele  poet."
  3.       fraze mixte (raporturi de coordonare şi subordonare): „Am  înţeles că a citit şi că i-au plăcut cărţile recomandate de mine."
 

  Unitate frazeologică
  Frazeologia este disciplina lingvistică al cărei obiect de cercetare îl constituie unităţile frazeologice dintr-o limbă. Unităţile frazeologice sunt combinaţii stabile de cuvinte care au un sens unitar.

O riguroasă şi argumentată clasificare a unităţilor frazeologice propune Theodor  Hristea:
  1.     locuţiunile, care  sunt „grupuri de cuvinte mai mult sau mai puţin sudate care au un înţeles  unitar şi se comportă din punct de vedere gramatical ca o singură parte de  vorbire": a se da pe brazdă, a da în primire etc.
  2.     expresiile, care sunt îmbinările  stabile de cuvinte cu o expresivitate accentuată (care le diferenţiază de  altfel de locuţiuni). în acest caz sunt considerate expresii construcţii de  genul: a tăia frunză la câini, a-şi lua inima-n dinţi, a-i lipsi o doagă etc.
3.    formulele şi  clişeele internaţionale, care sunt grupări de cuvinte care circulă pe  plan internaţional, fiind împrumutate cu aceeaşi formă: mărul discordiei,  nodul gordian; în structura lor intră uneori un nume propriu şi au la bază  legende.

Profesorul Theodor Hristea indică cele mai importante clişee  internaţionale: arca lui Noe, firul Ariadnei, oul lui Columb etc.
  Lingvistul citat consideră  de asemenea unităţi frazeologice perifrazele care,   „deşi  nu sunt prea sudate, au, totuşi, o anumită frecvenţă ori sunt înzestrate cu
  o doză oarecare de expresivitate": bardul  de la Mirceşti etc.
 

Unităţi frazeologice sunt de asemenea şi  locuţiunile de intensitate: îngheţat bocnă, îndrăgostit lulea, beat  turtă etc.
  Pentru problema unităţilor frazeologice, vezi  Theodor Hristea, Sinteze de limba română, Ed.  Albatros, Bucureşti, 1984, pp. 134-160.





Taguri: liceu , cls-IX-a , comunicare , fraza , clasa a-IX-a

Titluri asemanatoare


Gimnaziu


Liceu



Autori

Mihail Kogalniceanu

prozator

Ion Luca Caragiale

dramaturg

Mircea Ivanescu

poet

Lucian Blaga

poet,dramaturg,filozof

Poezii

  • Cărbunii - Octavian Goga

    Cărbunii când ţi-or arde-n vatră În seri de ani târzii şi goi, Tu stând la lespedea de piatră Să te gândeşti...

  • nesfârşită-i surparea - Dorin Popa

    mi-a fost ruşine şi niciodată nu ţi-am scris niciodată n-am crezut că te-aş putea atinge unele semne te preveste...

  • Muntele - Marin Sorescu

    Tin locul unei pietre de pavaj, Am ajuns aici Printr-o regreatabila confuzie. Au trecut peste mine Masini mici, Autocam...

Poeti

Cautari pe site

Caracterizarea lui jupan Dumitrache , sens denotativ si sens conotativ , cratima , Voinicul povestire de emil g rleanu , Aventurile lui tom sawyer momentele subiectului , scoala primara , Morometii momentele subiectului , despartirea cuvintelor in silabe , sensul cuvantului , moara cu noroc , propriu , Caracterizarea bunicului din opera bunica de pregateste sa moar , Semnul mir ri , categoriile gramaticale ale substantivului , Silabe alexandru , lexic derivare compunere si schimbarea valorii gramaticale , despartirea cuvintelor ,