Fraza (elemente verbale ale comunicarii)
Frază
Unitate sintactică alcătuită din cel puţin două propoziţii. Frazele se clasifică după tipul relaţiilor care se stabilesc între propoziţii în:
1. fraze formate prin coordonare (relaţiile dintre propoziţii sunt numai de coordonare): „Am fost acolo şi le-am vorbit despre tine."
2. fraze formate prin subordonare (relaţiile dintre propoziţii sunt numai de subordonare): „Am văzut casa modestă în care s-a născut marele poet."
3. fraze mixte (raporturi de coordonare şi subordonare): „Am înţeles că a citit şi că i-au plăcut cărţile recomandate de mine."
Unitate frazeologică
Frazeologia este disciplina lingvistică al cărei obiect de cercetare îl constituie unităţile frazeologice dintr-o limbă. Unităţile frazeologice sunt combinaţii stabile de cuvinte care au un sens unitar.
O riguroasă şi argumentată clasificare a unităţilor frazeologice propune Theodor Hristea:
1. locuţiunile, care sunt „grupuri de cuvinte mai mult sau mai puţin sudate care au un înţeles unitar şi se comportă din punct de vedere gramatical ca o singură parte de vorbire": a se da pe brazdă, a da în primire etc.
2. expresiile, care sunt îmbinările stabile de cuvinte cu o expresivitate accentuată (care le diferenţiază de altfel de locuţiuni). în acest caz sunt considerate expresii construcţii de genul: a tăia frunză la câini, a-şi lua inima-n dinţi, a-i lipsi o doagă etc.
3. formulele şi clişeele internaţionale, care sunt grupări de cuvinte care circulă pe plan internaţional, fiind împrumutate cu aceeaşi formă: mărul discordiei, nodul gordian; în structura lor intră uneori un nume propriu şi au la bază legende.
Profesorul Theodor Hristea indică cele mai importante clişee internaţionale: arca lui Noe, firul Ariadnei, oul lui Columb etc.
Lingvistul citat consideră de asemenea unităţi frazeologice perifrazele care, „deşi nu sunt prea sudate, au, totuşi, o anumită frecvenţă ori sunt înzestrate cu
o doză oarecare de expresivitate": bardul de la Mirceşti etc.
Unităţi frazeologice sunt de asemenea şi locuţiunile de intensitate: îngheţat bocnă, îndrăgostit lulea, beat turtă etc.
Pentru problema unităţilor frazeologice, vezi Theodor Hristea, Sinteze de limba română, Ed. Albatros, Bucureşti, 1984, pp. 134-160.
Titluri asemanatoare
Gimnaziu
Categorii
Liceu
Poezii
-
Adio - Mihai Eminescu
De-acuma nu te-oi mai vedea, Rămâi, rămâi, cu bine! Mă voi feri în calea mea De tine. De astăzi dar tu fă ce vr...
-
Cât de maret e Dumnezeu! - Costache Ioanid
Cat de maret e Dumnezeu! Vad marea cu talazuri grele, ma-nalt pe muntii de bazalt si-mi zboara gandul printre stele, tot...
-
Iubirea împărătească - Elena Armenescu
Prolog 1 Când tainic s-a deschis în întuneric Atotvăzătorul, imensul ochi himeric Pleoapa -Universul, s-a mişcat c...
Poeti
Cautari pe site
mijloace interne de imbogatire a vocabularului , Elev de mircea santimbreanu rezumat , mircea sintimbreanu , Momentele subie rului din povestea porculyi , Momentele subiectului din povestea porcului , Recrea ia mare , povestea unui om lenes , diftong , polisemantism , Accent , Diftong triftong hiat , Despartirea cuvintelor un silaba , Silaba , plan eseu , teste initiale romana clasa a 9 a , Parti de vorbire , Morometii povestire ,