Fraza (elemente verbale ale comunicarii)



Frază
    Unitate sintactică alcătuită din cel puţin două  propoziţii. Frazele  se clasifică după tipul relaţiilor care se stabilesc între propoziţii în:
  1.       fraze formate prin coordonare (relaţiile dintre propoziţii  sunt numai de coordonare): „Am fost acolo şi le-am vorbit despre tine."
  2.       fraze formate prin subordonare (relaţiile dintre propoziţii  sunt numai de subordonare): „Am văzut casa modestă în care s-a născut marele  poet."
  3.       fraze mixte (raporturi de coordonare şi subordonare): „Am  înţeles că a citit şi că i-au plăcut cărţile recomandate de mine."
 

  Unitate frazeologică
  Frazeologia este disciplina lingvistică al cărei obiect de cercetare îl constituie unităţile frazeologice dintr-o limbă. Unităţile frazeologice sunt combinaţii stabile de cuvinte care au un sens unitar.

O riguroasă şi argumentată clasificare a unităţilor frazeologice propune Theodor  Hristea:
  1.     locuţiunile, care  sunt „grupuri de cuvinte mai mult sau mai puţin sudate care au un înţeles  unitar şi se comportă din punct de vedere gramatical ca o singură parte de  vorbire": a se da pe brazdă, a da în primire etc.
  2.     expresiile, care sunt îmbinările  stabile de cuvinte cu o expresivitate accentuată (care le diferenţiază de  altfel de locuţiuni). în acest caz sunt considerate expresii construcţii de  genul: a tăia frunză la câini, a-şi lua inima-n dinţi, a-i lipsi o doagă etc.
3.    formulele şi  clişeele internaţionale, care sunt grupări de cuvinte care circulă pe  plan internaţional, fiind împrumutate cu aceeaşi formă: mărul discordiei,  nodul gordian; în structura lor intră uneori un nume propriu şi au la bază  legende.

Profesorul Theodor Hristea indică cele mai importante clişee  internaţionale: arca lui Noe, firul Ariadnei, oul lui Columb etc.
  Lingvistul citat consideră  de asemenea unităţi frazeologice perifrazele care,   „deşi  nu sunt prea sudate, au, totuşi, o anumită frecvenţă ori sunt înzestrate cu
  o doză oarecare de expresivitate": bardul  de la Mirceşti etc.
 

Unităţi frazeologice sunt de asemenea şi  locuţiunile de intensitate: îngheţat bocnă, îndrăgostit lulea, beat  turtă etc.
  Pentru problema unităţilor frazeologice, vezi  Theodor Hristea, Sinteze de limba română, Ed.  Albatros, Bucureşti, 1984, pp. 134-160.





Taguri: liceu , cls-IX-a , comunicare , fraza , clasa a-IX-a

Titluri asemanatoare


Gimnaziu


Liceu



Autori

Ion Barbu

poet

Friedrich Holderlin

poet

Leonid Dimov

poet

Ion Vinea

poet,prozator,eseit

Poezii

  • Melancolie - Daniel Branzai

    De-afara, picuri mari si grei Din ploaia ce-anceput de-aseara, S-au strecurat in ochii mei Si sufletul mi-l infioara. -...

  • Argint fals - Dan Galbina

    Te auzeam cum cresti copila si te chema oglinda desfrînata să fugi ca ochiul prin pupila sau ca femeia dintr-o fata. ...

  • Dodeskaden - Mircea Dinescu

    Ce-ati facut cu nebunii din gari ? Macar ei n-aveau limba de cirpa. Saci cu piine,sudoare,tigari si tacerea complice si ...

Poeti

Cautari pe site

Caracterizarea bunicului din opera bunica se pregateste sa moara , Sens conotativ , Caracterizarea personajului feminin adela , familia lexicala a cuvintului drag , doua vocale si doua consoane , Planul simplu de idei din textul petruta de mircea Cartarescu , Mic la sens figurant , Redacteaza o compunere de minimum de de minimmum 150 de cuvinte in care sa realizezi caracterizarea personajului narator al fragmentului de text Decembrie mare de mircea santimbreanu , cate sunete noteaza Noteaz grucanle ce ci ge gi che chi ghe ghi atunci cand in aceeas silaba cu ele exista o vocala ci cans , regulile de despartire in silabe , Sadoveanu Anii de ucenici , Caracterizarea lui Vicu , Scrierea cu i , Sa s rim in luntrea mica , La ig nci de Mircea Eliade momentele subiectului , Caracterizarea lui miron din gura satului de ion slavici , Cuvinte stintifice ,