Scara la cer de Marin Sorescu



Un fir de paianjen
Atârna de tavan.
Exact deasupra patului meu. În fiecare zi observ
Cum se lasa tot mai jos.
Mi se trimite si
Scara la cer - zic, Mi se arunca de sus. Desi am slabit îngrozitor de mult
Sunt doar fantoma celui ce am fost
Ma gândesc ca trupul meu
Este totusi prea greu
Pentru scara asta delicata. - Suflete, ia-o tu înainte.
Pâs! Pâs!


Alte poezii de Marin Sorescu



Poeti



Autori

Ion Luca Caragiale

dramaturg

Geo Bogza

poet

Marin Sorescu

poet,prozator,dramaturg,eseit

Alexandru Macedonski

poet,prozator,dramaturg

Poezii

  • Moartea căprioarei - Nicolae Labis

    Seceta a ucis orice boare de vânt. Soarele s-a topit şi a curs pe pământ. A rămas cerul fierbinte şi gol. Ciuturil...

  • Alb - George Bacovia

    Orchestra începu cu-o indignare gratioasă. Salonul alb visa cu roze albe -- Un vals de voaluri albe ... Spatiu, infini...

  • Lauda - Nichifor Crainic

    Tu, cel ce te ascunzi în eterna-ti amiaza Si lumea o spanzuri în haos de-o raza, Metanie tie, Parinte. Izvod nevazut a...

Poeti

Cautari pe site

Familia lexical a cuvantului moale , fonetica , moara cu noroc momentele subiectului , Cuvinte cu i soptit , Omonimele clasa a Vl a , Familia lexicala m n , cuvinte cu sens figurat din painjinis de toparceanut din painjin , Iai triftong , Buburuza familie lexicala , Scoala diminutiv , Regula aplicata pentru functie , Rezumt elev de mircea santibreanu , Asemanari si deosebiri intre mendebilul si amintiri din copilarie , Idei principale din la tiganci , Familia lexicala floare , Rezumat elev de mircea santimbreanu , Rezumat elev de mircea santimbreanu ,