O, brad frumos, ce sfant pareai
în alta sarbatoare.
Mă vad copil cu par balai
si ochii de cicoare.
Revad un scump si drag camin
si chipul mamei sfinte,
imagini de Craciun senin
mi-apar si azi în minte. Un brad cu daruri si lumini
în amintiri s-arata.
In vis zambeste ca un crin
copilul de-altadata.
Intregul cer era deschis
deasupra fruntii mele.
Azi strang doar pulbere de vis
si numai scrum din stele. Copil balai, Craciun si brad
s-au stins în alte zile.
Azi, numai lacrimi cad
pe-ngalbenite file ...
Azi nu mai vine Mos Craciun
cu barba-i jucause,
ci doar tristetile mi-adun
să-mi planga langa use... In bezna temnitei mă frang
sub grele lespezi mute,
si-mpovarat de doruri plang
pe amintiri pierdute.
Omatul spulberat de vant
se cerne prin zabrele
si-mi pare temnita mormant
al tineretii mele...

Alte poezii de Radu Gyr