Cuvântul de taină de Elena Armenescu



La cina cea de taină
nu mâncarea
ci Cuvântul
de taină
te satură
cu puterea lui,
vestindu-te
că poţi să meditezi
la profunzimea Adevărului
la duhul Mângâietorului,
la via cerească,
la mlădiţa domnească-
Chiar de nu vrei să vezi,
vezi,
Chiar de nu vrei să auzi,
auzi.

Nu plânge, să nu te ascunzi,
ruşinându-te
de logodna trupului cu
subtilul gândului

Fără dorinţi
simţi cum te duci
pe calea triumfală
spre mările din cer,
spre trupul de azur al nimbului,
spre mister,
într-o trăire spectrală

Răpit,
născându-te imaginar
a doua oară

Cu noul chip suveran
Piatră
La temelia unui munte
De iubire sacră...

La cina de taină
nu mâncarea
ci Cuvântul
de taină
te satură...


Alte poezii de Elena Armenescu





Poezii

  • După melci - Ion Barbu

    Dintr-atatia frati mai mari: Unii morti, Altii plugari Dintr-atatia frati mai mici: Prunci de treaba, Scunzi, peltici, ...

  • Alb - George Bacovia

    Orchestra începu cu-o indignare gratioasă. Salonul alb visa cu roze albe -- Un vals de voaluri albe ... Spatiu, infini...

  • Romanţa cheii - Ion Minulescu

    Cheia ce mi-ai dat aseară - Cheia de la poarta verde - Am pierdut-o chiar aseară!... Dar ce cheie nu se pierde? Cheia ...