De bună voie de Ana Blandiana



Am început cu puţin, nici măcar vină,
Un gest nefăcut, un zâmbet muşcat,
Şi ce hecatombe de dragi cadavre acum -
De bună voie, de bună voie, de bună voie,
Interzis, pedepsit, suprimat.
De mult a dispărut orice solidaritate cu mine
A copacilor
Şi semnul izvorului care mă prevenea
Când era otrăvit.
Să mai aştept, când păsările-nvaţă să zboare
De teamă să nu-mi fie-n preajmă,
Să nu le ucid?
Când şerpii se ascund în pământ,
Viermii în mere,
Şi iarba-mprejur nu mai îndrăzneşte
S-adăpostească frunzele-apuse ?
Când, îngrozit, universul contemplă în mine
O cuminţenie pe care nu mi-o dăduse?


Alte poezii de Ana Blandiana





Poezii

  • Orion - Geo Bogza

    Nici o corabie nu s-a întors vreodata Din marile sudului sau de la capricorn Atât de pura si eleganta fregata, Cum se ...

  • Prietenul - Jan Lulu Stern

    Da-mi mâna, vechi prieten si s-o pornim agale Uniti fiind în toate, cu umar linga umar. Tin minte, intr-o noapte ploua...

  • Anul Nou - Vasile Militaru

    Din cireşul veşniciei S-a mai scuturat o floare După ce-a visat sub lună După ce-a surâs sub soare. Şi-n clipiţ...