Afară-i toamnă de Mihai Eminescu



Afară-i toamnă, frunza 'mprăştiată,
Iar vântul svârlă 'n geamuri grele picuri;
Şi tu citeşti scrisori din roase plicuri
Şi într'un ceas gândeşti la viaţa toată. Pierzându-ţi timpul tău cu dulci nimicuri,
N'ai vrea ca nimeni 'n uşa ta să bată;
Dar şi mai bine-i, când afară-i sloată,
Să stai visând la foc, de somn să picuri. Şi eu astfel mă uit din jet de gânduri,
Visez la basmul vechiu al zânei Dochii,
În juru-mi ceaţa creşte rânduri-rânduri; De odat'aud foşnirea unei rochii,
Un moale pas abia atins de scânduri...
Iar mâni subţiri şi reci mi-acoper ochii.


Alte poezii de Mihai Eminescu



Poeti



Autori

Alexandru Macedonski

poet,prozator,dramaturg

Titu Maiorescu

critic

Ion Pillat

poet,eseit

Grigore Alexandrescu

poet,prozator

Poezii

Poeti

Cautari pe site

mircea sintimbreanu , Momentele subie rului din povestea porculyi , Momentele subiectului din povestea porcului , Recrea ia mare , povestea unui om lenes , diftong , polisemantism , Accent , Diftong triftong hiat , Despartirea cuvintelor un silaba , Silaba , plan eseu , teste initiale romana clasa a 9 a , Parti de vorbire , Morometii povestire , Timpurile verbale , paronime ,